În urmă cu circa o lună, ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a declarat că, în acest an, România are obligaţia să emită facturi de 6,5 miliarde de euro pentru investiţii din fonduri europene, ceea ce înseamnă o creştere a gradului de absorbţie de la 12% anul trecut, la 50% anul ăsta. Subiectul este unul “delicat”, dat fiind că anii trecuţi am fost codaşii codaşilor la acest capitol. Invitat la o emisiune televizată, premierul Victor Ponta nu avea cum să ocolească o asemenea temă, însă a recunoscut că el nu crede în ţinta avansată de către ministrul Teodorovici, arătând că acesta „păcătuieşte prin optimism”. Premierul a spus însă că rezultatul în zona absorbţiei de fonduri europene va fi cu siguranţă unul mulţumitor. Totodată, Ponta a apreciat că 1 ianuarie 2019 reprezintă \"un obiectiv destul de realist\" pentru adoptarea monedei euro de către România, după ce autorităţile de la Bucureşti au renunţat la termenul avansat iniţial, respectiv anul 2015: \"Aici sunt două variante: ori mergem pe modelul polonez, care spune că nu stabilim anul, ci priorităţile şi încercăm cât mai repede, ori mergem pe un model pe care l-au avut şi alte ţări, inclusiv România - şi stabileşti un termen fix pe care nu îl respecţi şi atunci ai varianta să îţi cam pierzi credibilitatea, să faci ca în Petrică şi lupul...”. El a amintit însă că un astfel de obiectiv este stabilit împreună cu Banca Naţională şi mediul de afaceri.

EXISTĂ SOLUŢII În altă ordine de idei, premierul Ponta a comentat afirmaţiile potrivit cărora, în perspectiva unui nou tratat european, România ar putea fi nevoită să modifice articolul 1 al Constituţiei, arătând că nu se teme de faptul că „cineva ar putea lua o bucată din România ca să o ducă la Bruxelles”: \"Nu ştiu, poate găsim o soluţie - există şi în Constituţia actuală - ca atunci când e vorba de tratatele europene, cu două treimi, să nu mai treci prin toată procedura cu referendum, ci cu două treimi din Parlament să poţi să faci modificări sau să adopţi legi cu caracter constituţional\". El a adăugat că şi-ar dori ca România să fie un membru activ la masa la care se iau deciziile, nu doar să afle ce se hotărăşte la Bruxelles şi apoi să implementeze.