Situaţia economică a Regiei Autonome de Transport în Comun (RATC) Constanţa este din ce în ce mai proastă, existând riscul ca, pe viitor, statul să închidă societatea pentru neplata taxelor şi impozitelor către bugetul de stat. „Anul 2012 nu începe foarte bine pentru RATC. Nici anul 2010 nu a început bine, şi nici 2011. Este ca un blestem care ne urmăreşte de trei ani. În prezent, situaţia economică a Regiei este gravă, motiv pentru care angajaţii noştri şi-au început anul cu concedii fără plată”, a spus directorul RATC, Dumitru Coiciu. Tot din cauza situaţiei economice în care se află, conducerea RATC a decis ca, de ieri, programul mijloacelor de transport în comun să se reducă cu o oră. Astfel, ultima cursă va fi la ora 22.00, faţă de ora 23.00 cum era până acum. „Principalul motiv pentru care am ajuns în această situaţie îl constituie refuzul Casei Judeţene de Pensii (CJP) Constanţa de a plăti obligaţiile asumate de statul român faţă de persoanele deportate şi cele persecutate politic”, a spus Dumitru Coiciu. Mai exact, este vorba despre dreptul persoanelor strămutate şi al celor persecutate politic de a circula gratuit cu mijloacele de transport în comun, drept acordat în 1990 de guvernanţii de la acea dată, potrivit directorului RATC.

CONVENŢIE RESPECTATĂ PÂNĂ ÎN 2009 Pentru că dreptul este acordat de statul român, mai exact de Ministerul Muncii, plata pentru legitimaţiile eliberate se face tot de respectiva instituţie, prin intermediul caselor judeţene de pensii. „La nivelul judeţului Constanţa, lucrurile au funcţionat foarte bine din 2003 şi până în octombrie 2009, când, fără nicio explicaţie, conducerea CJP a refuzat să ne mai deconteze legitimaţiile gratuite oferite beneficiarilor respectivelor prevederi legale. Noi încheiem anul pe zero, ceea ce înseamnă că nu realizăm profit. Dacă CJP nu ne plăteşte preţul legitimaţiilor pentru cele aproape 4.500 de persoane strămutate şi persoane deportate politic, atunci, la finalul anului, ieşim pe minus”, a mai spus Coiciu. El a precizat că veniturile RATC provin din bilete şi abonamente, de la autorităţile locale, pentru beneficiile acordate la nivel local unei anumite categorii de cetăţeni şi de la CJP şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Constanţa, pentru beneficiile acordate de stat unor categorii de cetăţeni.

ACTIVITATE RESTRÂNSĂ „Am ajuns în situaţia de-a nu ne mai putea plăti dările către stat şi datoriile către angajaţi şi furnizori. Avem de încasat de la CJP 7.291.000 de lei pentru legitimaţiile emise în 2011 şi pentru o parte din legitimaţiile emise în 2010 şi avem de plătit, către stat şi furnizori, aproape 5.000.000 de lei. Pentru a ne reduce pierderile am tăiat, în 2010 şi în 2011, tichetele de masă şi primele de vacanţă ale angajaţilor. Mai mult, pentru 2012 am adoptat reducerea săptămânii de lucru de la cinci, la patru zile şi am redus şi programul de circulare a maşinilor. Dacă continuăm în ritmul acesta, ne vom restrânge activitatea până la a închide porţile. Iar, dacă nu închidem noi, s-ar putea să ne închidă statul pentru neplata dărilor”, a explicat Coiciu situaţia dezastruoasă în care se regăseşte RATC. Pentru a-şi recupera banii, conducerea Regiei a acţionat CJP în judecată.

ÎN IANUARIE 2010, TRIBUNALUL CONSTANŢA A DAT CÂŞTIG DE CAUZĂ RATC, DISPUNÂND PLATA DECONTULUI PE LUNILE OCTOMBRIE, NOIEMBRIE ŞI DECEMBRIE 2009 ŞI RESPECTAREA CONVENŢIEI

Din păcate, situaţia s-a complicat după ce, pe 31 decembrie 2010, convenţia încheiată între cele două instituţii a expirat, până în prezent nefiind încheiat un nou document în acest sens. „Convenţia pe care CJP ne cere s-o semnăm este un abuz, în condiţiile în care legislaţia privind drepturile acordate persoanelor strămutate şi a celor persecutate politic nu precizează nicio convenţie. Spune doar că plata pentru legitimaţiile oferite se face de casele de pensii”, a mai spus Coiciu. De altfel, conducerea RATC a formulat o plângere împotriva directorilor CJP pentru abuzuri contra interesului public.

TREI PROCESE PE ROL Pe lângă plângerea penală, Regia mai are pe rol alte trei procese civile, în care solicită reprezentanţilor CJP plata restanţei din 2010, plata costurilor legitimaţiilor eliberate în 2011 şi plata penalităţilor pentru întârzierile pentru cei doi ani. „Acum, reprezentanţii CJP au venit cu o nouă cerere: vor să le trimitem, pe lângă tabelele cu semnăturile beneficiarilor noştri, şi copie după talonul de pensie al acestora, taloane care sunt eliberate de ei. Asta ar însemna să trimitem către Casă câte 4.500 de coli A4, în plus, în fiecare lună. Adică peste 22 de kilograme de hârtie pe lună, în condiţiile în care ei oricum posedă aceste date şi pot verifica uşor tabelele pe care beneficiarii legitimaţiilor gratuite le semnează lunar, având datoria să ne anunţe dacă unii beneficiari au decedat după semnarea tabelului, pentru a-l scoate de la plată”, a spus şeful RATC. De cealaltă parte, reprezentanţii CJP au declarat că nu vor deconta legitimaţiile acordate de RATC persoanelor strămutate şi celor persecutate politic până când nu va fi semnată convenţia cadru realizată la nivelul Casei Naţionale de Pensii (CNP). „Prevederile legale din acest domeniu nu spun că plata respectivelor abonamente se face de casele de pensii, ci că modalitatea prin care aceste drepturi sunt stabilite şi decontate se va face de CNP, lucru pe care TREI PROCESE PE ROL Pe lângă plângerea penală, Regia mai are pe rol alte trei procese civile, în care solicită reprezentanţilor CJP plata restanţei din 2010, plata costurilor legitimaţiilor eliberate în 2011 şi plata penalităţilor pentru întârzierile pentru cei doi ani. „Acum, reprezentanţii CJP au venit cu o nouă cerere: vor să le trimitem, pe lângă tabelele cu semnăturile beneficiarilor noştri, şi copie după talonul de pensie al acestora, taloane care sunt eliberate de ei. Asta ar însemna să trimitem către Casă câte 4.500 de coli A4, în plus, în fiecare lună. Adică peste 22 de kilograme de hârtie pe lună, în condiţiile în care ei oricum posedă aceste date şi pot verifica uşor tabelele pe care beneficiarii legitimaţiilor gratuite le semnează lunar, având datoria să ne anunţe dacă unii beneficiari au decedat după semnarea tabelului, pentru a-l scoate de la plată”, a spus şeful RATC. De cealaltă parte, reprezentanţii CJP au declarat că nu vor deconta legitimaţiile acordate de RATC persoanelor strămutate şi celor persecutate politic până când nu va fi semnată convenţia cadru realizată la nivelul Casei Naţionale de Pensii (CNP). „Prevederile legale din acest domeniu nu spun că plata respectivelor abonamente se face de casele de pensii, ci că modalitatea prin care aceste drepturi sunt stabilite şi decontate se va face de CNP, lucru pe care CNP l-a şi făcut, prin intermediul acestei convenţii. Nu putem face rabat de la convenţia care ne-a fost transmisă, iar acest lucru ni l-au comunicat foarte clar reprezentanţii CNP”, a declarat directorul CJP, Cristina Samoilă. În ceea ce priveşte verificarea datelor beneficiarilor, pentru a vedea dacă aceştia mai sunt în viaţă, conducerea CJP a declarat că acest lucru este de datoria prestatorului de servicii, în acest caz RATC, şi nicidecum a angajaţilor Casei de Pensii (!?).