Membrii Comisiei de control SRI vor dezbate, luni, subiecte precum revenirea lui Florian Coldea la ANI, dar şi despre informaţiile potrivit cărora DNA a desemnat două unităţi ale SRI ca beneficiari secundari ai interceptărilor, în cadrul dosarului care îi vizează pe Radu Mazăre şi pe Sorin Strutinsky. Vicepreşedintele Comisiei parlamentare de control a activităţii SRI, deputatul ALDE Marian Cucşa, a declarat recent că va supune atenţiei colegilor săi două subiecte în prima şedinţă,care va avea loc luni, potrivit Mediafax. Primul aspect semnalat de vicepreşedintele comisiei se referă la Florian Coldea, care a devenit conferenţiar universitar la Academia Naţională de Informaţii. „În prima şedinţă a Comisiei SRI vom cere Serviciului detaliile acestui subiect, să vedem cum a fost posibil ca domnul Coldea să revină ca şi conferenţiar universitar, la Universitatea <Mihai Viteazul>. Nu mi se pare normal să revină, să predea la Universitate, din moment ce a fost trecut în rezervă", a menţionat Cucşa, care a arătat că detaliile pe care Comisia le va solicita Serviciului vor privi şi posibilitatea ca Florian Coldea să fie reangajat în Serviciu şi să cumuleze, astfel, pensia cu salariul. Sorin Strutinsky acuză abuzuri la care a fost supus în arest:Aveam telefonul ascultat. În 3 săptămâni am avut de citit 70.000 de pagini. Pe 17 ianuarie 2017, Serviciul Român de Informaţii anunţa că Florian Coldea a cerut trecerea în rezervă. Decizia a fost luată chiar dacă verificările demarate în urma dezvăluirilor lui Sebastian Ghiţă au arătat că Florian Coldea nu a încălcat legea, Serviciul Român de Informaţii propunând la acea vreme repunerea în funcţie. Verificările în cadrul SRI au fost demarate după ce Sebastian Ghiţă a publicat fotografii şi înregistrări video în care ar apărea cei doi şi familiile acestora, precizând că au avut o relaţie de prietenie.

Cel de-al doilea subiect se referă la problema transmiterii de către DNA la SRI a unor documente privind interceptările din dosare analizei membrilor comisiei, urmând a se decide dacă se va chema la audieri conducerea SRI sau dacă se va opta pentru o solicitare în scris. „La începutul sesiunii parlamentare, în prima şedinţă a Comisiei SRI, voi discuta cu colegii din comisie şi vom analiza exact situaţia şi în funcţie de necesitate, ori vom chema la audieri conducerea Serviciului Român de informaţii, ori vom trimite o solicitare scrisă pe acest subiect", a precizat Cucşa pentru Mediafax. Acesta anunţase anterior, într-un comunicat de presă, că va cere oficial informări de la Serviciul Român de Informaţii, cu privire la aspectele semnalate opiniei publice de către reprezentanţii mass-media. "Deşi legea interzice ca SRI să facă acte de urmărire penală, totuşi actele de urmărie penală ale DNA erau trimise SRI, evident, în cazul unor dosare importante care vizau anumiţi oameni politici. Consider că este un caz de o gravitate extremă care, dacă se dovedeşte a fi real, reprezintă un important semnal de alarmă pentru justiţia din România. În aceste condiţii, se confirmă faptul că justiţia reprezenta un câmp tactic pentru serviciile de informaţii, iar dosarele instrumentate de către DNA aveau un suport consistent din partea acestor structuri", se arăta în comunicatul semnat de vicepreşedintele Comisiei de control al SRI. Potrivit unor note ale Cabinetului procurorului-şef Direcţie, transmise în decembrie 2014, ianuarie şi respectiv februarie 2015 către Serviciul tehnic al DNA, sunt desemnaţi beneficiari secundari ai informaţiilor obţinute de acest serviciu reprezentanţi ai Serviciului Român de Informaţii. Mai exact, beneficiarii secundari ai informaţiilor erau două unităţi SRI din Bucureşti şi Constanţa. Notele sunt cuprinse în dosarul în care fostul primar de la Constanţa, Radu Mazăre şi omul de afaceri Sorin Strutinsky, au fost arestati şi ulterior trimişi în judecată. Mazăre era acuzat că ar fi primit opt milioane de euro şi peste opt milioane de lei de la reprezentanţii unor firme pentru facilitarea emiterii unor documente şi pentru înlesnirea câştigării unei licitaţii sau încheierea unor contracte, iar Strutinsky pentru trei infracţiuni de complicitate la luare de mită. Toate notele sunt semnate de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi. Ulterior, pe 6 mai 2016, omul de afaceri Sorin Strutinsky a sesizat Inspecţia Judiciară pentru eventuale abateri disciplinare comise de procurorul care a instrumentat cazul. În sesizare, afaceristul acuză, printre altele, "folosirea în mod nelegal şi în afara cadrului procesual a sprijinului Serviciului Român de Informaţii". "Procurorul de caz a abuzat de metoda de delegare a activităţii de supraveghere pe două direcţii: una către lucrătorii de Poliţie Judiciară şi cealaltă către două unităţi militare ale SRI, instituindu-le, tot prin "hibridare"- de această dată a normelor de procedură penală- drept beneficiari secundari şi punându-mă astfel în situaţia ca întreaga mea viaţă privat să fi sub atenta supraveghere a acestui serviciu, fără mandat legal, doar cu voinţa expres manifestată a doamei procuror", se arată în sesizarea către Inspecţia Judiciară, omul de afaceri constănţean nominalizând-o pe procurorul de caz, Ana Dana Manuela. De altfel, Strutinsky o acuză pe aceasta de divulgarea de informaţii din dosar, de presiuni, audierea cu rea-credinţă a martorilor sau folosirea unui denunţ neînregistrat. Răspunsul a fost însă scurt: Inspecţia Judiciară nu are calitatea de a pune în discuţie modul de administrare a probelor, drept urmare cele sesizate de afacerist nefiind subiectul unei verificări administrative. Omul de afaceri a atacat în contencios-administrativ decizia Inspecţiei Judiciare, la Curtea de Apel Bucureşti, cerând desfiinţarea rezoluţiei şi trimiterea dosarului pentru continuarea procedurii disciplinare. Magistraţii Curţii de Apel au respins, pe 31 mai 2017, ca neîntemeiată acţiunea formulată în contencios-administrativ de către Sorin Strutinsky, stabilind că Inspecţia Judiciară a respectat marja de apreciere, "rezoluţia de clasare contestată nefiind emisă cu exces de putere". Şedinţa de luni a Comisiei de control SRI va fi, probabil, ultima condusă de Adrian Ţuţuianu în calitate de preşedinte, acesta fiind numit ministru al Apărării Naţionale în Guvernul condus de Mihai Tudose.

Sursa: RomâniaTV