Pentru că peste câteva zile, pe 19 februarie, se vor împlini 136 de ani de la naşterea celebrului sculptor Constantin Brâncuşi (n. 19 februarie 1876, Hobiţa, Gorj - d. 16 martie 1957, Paris), Secţia de Arhitectură, Arte şi Audiovizual a Academiei Române va organiza, joi, în amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu\" al Bibliotecii Academiei, o sesiune omagială. În cadrul sesiunii intitulată „Constantin Brâncuşi. Noi repere documentare\" vor susţine alocuţiuni: acad. Răzvan Theodorescu („Brâncuşi şi Academia Română\"), prof. univ. dr. Cristian Robert Velescu, de la Universitatea Naţională de Arte („Brâncuşi şi sinteza artelor. Utopie sau realitate?\"), dr. Ioana Vlasiu, cercetător la Institutul de Istoria Artei „George Oprescu\" („Sfântul din Montparnasse\") şi dr. Ion Gerota („Brâncuşi şi Dimitrie Gerota. Povestea unui ecorche\").

Acad. Marius Sala, vicepreşedinte al Academiei Române, va rosti, în deschiderea evenimentului, un „Cuvânt omagial\", iar poetul, eseistul şi istoricul literar Laurian Stănchescu va prezenta noi documente privind descendenţa lui Constantin Brâncuşi.

De asemenea, în cadrul manifestării va fi proiectat filmul „Un arbore la mijloc de lumi: Constantin Brâncuşi\" de Horia Muntenuş.

BIOGRAFIE Constantin Brâncuşi (n. 19 februarie 1876, Hobiţa, Gorj - d. 16 martie 1957, Paris) a fost un sculptor român cu contribuţii covârşitoare la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană. Figură centrală în mişcarea artistică modernă, Brâncuşi este considerat unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganţa formei şi utilizarea sensibilă a materialelor, combinând simplitatea artei populare româneşti cu rafinamentul avangardei pariziene.

În atelierul său din Impasse Ronsin, în inima Parisului, Brâncuşi şi-a creat o lume a lui, cu un cadru şi o atmosferă românească.

În România, în epoca realismului socialist, Brâncuşi a fost contestat ca unul din „reprezentanţii formalismului burghez cosmopolit\". Totuşi, în decembrie 1956, la Muzeul de Artă al Republicii din Bucureşti s-a deschis prima expoziţie personală Brâncuşi din Europa. Abia în 1964, Brâncuşi a fost „redescoperit\" în România ca un geniu naţional şi, în consecinţă, ansamblul monumental de la Târgu-Jiu cu Coloana (recunoştinţei) fără sfârşit, Masa tăcerii şi Poarta sărutului a putut fi amenajat şi îngrijit, după ce fusese lăsat în paragină un sfert de veac şi fusese foarte aproape de a fi fost dărâmat.

Brâncuşi a fost ales postum membru al Academiei Române.