Academicienii români sunt împotriva predării în limba maternă. Raportul realizat de Centrul European de Studii în Probleme Etnice (CESPE) al Academiei Române susţine ideea ca în Legea Educaţiei să fie reunificat procesul de predare, şi nu separarea acestuia pe critierii etnice, dar şi reducerea imixtiunii politice în procesul educativ. „Din discuţiile din teren a reieşit că principala sursă de tensiune intercomunitară, care va fi accentuată prin aplicarea proiectului Legii Educaţiei Naţionale, este separarea educaţiei formale pe criteriu etnic. A doua cauză importantă, conform discuţiilor din teren, o constituie educaţia în familie pe un tipar care nu încurajează suficient multiculturalismul”, se precizează în capitolul recomandărilor propuse de către CESPE în cadrul unui studiu de fezabilitate înaintat Senatului despre impactul Legii Educaţiei în varianta Guvernului. Potrivit documentului, interlocutorii au indicat ca principală soluţie faţă de prăpastia existentă în acest moment între o parte din minorităţile naţionale şi populaţia majoritară reunificarea procesului de predare. „Atât pentru români, cât şi pentru maghiari, desfăşurarea de activităţi extracurriculare arondate direct sau indirect procesului educativ constituie o altă cale pentru (re)construirea punţilor dintre cele două comunităţi”, se mai arată în raportul CESPE. Academicienii susţin că, pentru etnicii maghiari, predarea în procedură simplificată a limbii române, dar nu în acelaşi regim ca limbile străine, constituie o soluţie de moment pentru diminuarea decalajului de adaptare la realităţile economice şi sociale. „Limba română nu poate fi predată ca limbă străină pentru că are statut de limbă funcţională şi este mijlocul prin care comunitatea se poate integra în societatea şi economia naţională”, menţionează raportul. Totodată, documentul afirmă că, pentru toate persoanele intervievate, „reducerea imixtiunii politice în procesul educativ a apărut ca o prioritate”.