Academicianul Răzvan Theodorescu a susţinut, ieri, în Sala Senatului Universităţii „Ovidius“, conferinţa cu tema „Levantul - spaţiu istoric şi stare de spirit“. Prelegerea a deschis seria activităţilor artistice şi ştiinţifice de excepţie din cadrul Simpozionului Internaţional Învăţămînt-Cercetare-Creaţie, care marchează zece ani de la înfiinţarea Facultăţii de Arte, la Constanţa. Printre cei prezenţi la această manifestare, cadre universitare, studenţi, dar şi oameni de cultură, s-a aflat şi şeful Catedrei de Arte Plastice şi Decorative a Universităţii „Ovidius”, conf. univ. dr. Daniela Ţurcanu-Caruţiu.

Răzvan Theodorescu a susţinut o adevărată lecţie de istorie, cultură şi identitate, amfitrionul manifestării, prorectorul pe probleme de învăţămînt al Universităţii „Ovidius”, prof. univ. dr. Marian Cojoc, apreciind, la final, „discursul cu sevă culturală autentică“. Răzvan Theodorescu a definit Levantul ca fiind o lume care ascunde în sine mai multe lumi: „Frumuseţea Levantului este aceea că nu are hotare fixe“. Academicianul a descris acest spaţiu ca fiind o permanentă seducţie a Occidentului, o lume paternalistă, dar caracterizată printr-o lene creatoare, o lume somptuoasă, a fantasticului şi care are gustul... urieşeniei.

Răzvan Theodorescu a mai precizat că Levantului i se datorează multiculturalismul şi multietnicitatea, ceea ce se regăseşte din plin în spaţiul dobrogean. „Cultura e mai interesantă în zonele mozaicate precum Dobrogea şi Banatul“. Acesta a mai specificat că Levantul este loc de geneză a marilor imperii şi al celor trei religii monoteiste: mozaismul, creştinismul şi islamismul. „Constanţa a fost un oraş important al Levantului“, a spus omul de cultură Răzvan Theodorescu, care a precizat că trebuie să ne bucurăm că cei mai mulţi dintre noi sîntem levantini. „Levantul este o parte din noi şi trebuie să fim mîndri de această parte de civilizaţie. E o lume a noastră, în care trebuie să rămînem“, a conchis academicianul Răzvan Theodorescu.

Fostul ministru al Culturii, cel care a semnat şi un material în volumul aniversar „Dobrogea 1878-2008. Orizonturi deschise de mandatul european“ (2008), coordonat de Valentin Ciorbea, a spus că se simte un om al Dobrogei. Academicianul şi-a adus aminte de vremea cînd lega fiare, ca muncitor necalificat, pe şantierele Mangaliei. Acesta a mai precizat că la biografia sa intelectuală şi-au adus contribuţia doi mari profesori care îşi leagă numele de Dobrogea: istoricul şi arheologul Emil Condurachi, conducătorul şantierului de la Histria şi Emil Zărescu, fost elev al Licelui „Mircea cel Bătrîn” din Constanţa, în anii ’20.