Evenimentele de sâmbătă din Ardeal, dedicate Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, au fost diametral opuse faţă de cele din 10 martie, de la Târgu Mureş, când sute de persoane participante la Ziua Libertăţii Secuieşti s-au luat la bătaie cu forţele de ordine. Singurele ieşiri în decor la manifestările de sâmbătă au fost discursurile iredentiste, şovine şi separatiste ale vicepremierului Ungariei Semjen Zsolt, care a declarat că autonomia cerută de maghiari nu este un fel de specialitate secuiască, ci o realitate naturală cotidiană. Trecând pe lângă afirmaţiile extremiste, liniştea din timpul manifestaţiilor a fost pusă pe seama deciziei Ministerului Afacerilor Interne de a interzice accesul pe teritoriul României mai multor membri din patru formaţiuni extremiste din Ungaria.

FĂRĂ INCIDENTE 15 martie a fost o zi liniştită în Ardeal. Zeci de mii de etnici maghiari au sărbătorit paşnic, sâmbătă, Ziua Maghiarilor de Pretutindeni. Au intonat cântece patriotice, au fluturat steaguri şi au depus coroane de flori la diverse monumente istorice. Nimic din toate astea nu a amintit de incidentele din 10 martie, de la Târgu Mureş, când sute de persoane participante la Ziua Libertăţii Secuieşti s-au luat la bătaie cu forţele de ordine. Singurele ieşiri în decor la manifestările de sâmbătă au fost discursurile iredentiste, şovine şi separatiste. Culmea este că, de data aceasta, politicienii de etnie maghiară din România, cu excepţia lui Laszlo Tokes, s-au abţinut de la comentarii antiromâneşti. În schimb, surpriza neplăcută a venit de la vicepremierul Ungariei Semjen Zsolt, care a afirmat, la Târgu Secuiesc, că autonomia cerută de maghiari nu este un fel de specialitate secuiască, ci o realitate naturală cotidiană. Vicepremierul Ungariei şi-a încheiat discursul spunând că maghiarii din România pot conta pe cei din Ungaria, aşa cum şi cei din Ungaria contează pe cei din România. Semjen Zsolt a fost completat de Laszlo Tokes, care a comparat revoluţia ungară din 1848 cu cea din România anului 1989, reiterând că situaţia demografică a maghiarimii se poate compara cu cea a tătarilor din Crimeea. În plus, europarlamentarul i-a îndemnat pe maghiari să lupte împreună cu românii pentru autonomie în întreaga Transilvanie. De partea cealaltă, premierul Victor Ponta a transmis un mesaj în care mulţumeşte autorităţilor implicate în gestionarea evenimentelor ce au marcat Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, arătând că acestea au avut un comportament democratic şi civilizat, chiar şi în faţa unor discursuri „uneori incitante şi periculoase”.

INTERZIS ÎN ROMÂNIA În altă ordine de idei, liniştea manifestaţiilor din Ardeal a fost pusă de clasa politică românească pe seama deciziei Ministerului Afacerilor Interne (MAI) de a interzice accesul pe teritoriul României mai multor membri din patru formaţiuni extremiste din Ungaria: Jobbik, Noua Gardă, Mişcarea Tinerilor din 64 de Comitate şi Oastea Haiducilor. De altfel, măsura MAI a acaparat atenţia în ultimele zile, stârnind valuri de reacţii din partea extremiştilor maghiari. Cei mai vehemenţi au fost cei din formaţiunea de extremă dreapta Jobbik, care, prin purtătorul de cuvânt Gabor Pal, s-au declarat „şocaţi” de interdicţia politicienilor Jobbik de a intra pe teritoriul României. Pal a declarat că măsura adoptată de către autorităţile din România este antieuropeană şi de neînţeles, adăugând că politicienii Jobbik nu au comis acţiuni sau infracţiuni care să motiveze o asemenea interdicţie. Numai că realitatea prezentată de Jobbik este cu totul diferită. În această idee, reprezentanţii Centrului de Monitorizare şi Combatere a Antisemitismului (MCA) din România au spus că demersul MAI este justificat, deoarece interzicerea activităţilor rasiste ale partidului Jobbik este conformă cu legile UE, iar măsura autorităţilor române este aplicabilă doar în cazul unor membri şi nu pentru întreaga formaţiune. „Jobbik este un partid maghiar antisemit, naţional extremist, care exportă rasism din Ungaria în teritorii aflate în inima României”, se arată într-un comunicat al MCA. Pe de altă parte, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a anunţat că are pe rol un dosar în care mai multe persoane sunt cercetate pentru „acţiuni împotriva ordinii constituţionale” prin declaraţii cu caracter revizionist şi separatist, surse judiciare precizând că în cauză sunt vizaţi cetăţeni ungari.