Pe 5 aprilie 1896, pe Stadionul “Panathenaic” din Atena, regele Greciei declară deschisă epoca modernă a olimpiadelor! Se intonează imnul olimpic, opera compozitorului elen Spiros Samaras (versuri de Costis Palamas). A fost semnalul de start pentru cei 241 de sportivi din 14 ţări. Conform tradiţiei, reprezentantele sexului frumos nu au participat! Aşa cum Korebos a intrat în istorie ca primul campion olimpic (776 î.d.H.), nord-americanul James Connoly deschide şirul campionilor contemporani, învingînd la triplusalt cu performanţa de 13,71 metri! Connolly a mai obţinut o medalie de argint la înălţime şi una de bronz la lungime! Încîntat de aceste reuşite, el a telegrafiat familiei “Elenii au învins Europa, eu am învins întreaga lume!” Student la Harvard, Connolly a fost la un pas de exmatriculare din cauza participării la Jocurile Olimpice, dar, în 1949, aceeaşi prestigioasă instituţie i-a acordat titlul de doctor honoris causa! Un alt nord-american, Thomas Burke, s-a impus la 100 şi 400 m, fiind singurul concurent care a luat startul, la 100 m, dintr-o poziţie asemănătoare celei de azi (sprijin pe un genunchi). Australianul Flack a cîştigat la 800 şi 1.500 m, iar americanul Thomas Curtis a cîştigat finala de la 110 m garduri, la care s-a mai prezentat... doar englezul Granttey! Maghiarul Alfred Hajos a dominat probele de înot, disputate în apele reci (numai 13 grade Celsius) ale unui golf de lîngă Pireu (aur la 100 şi 1.200 m). Grecii au replicat prin Aristis Konstantinidis, primul la ciclism fond (87 km, pînă la Marathon şi înapoi), după o cursă dramatică, şi, mai ales, prin fondistul Spyridon Louis (1873-1940), în proba de maraton, cel care a devenit un adevărat erou naţional. Louis nu participase, anterior, decît la o cursă de pregătire (în care s-a clasat pe locul al... 17-lea), şi nici după olimpiadă n-a mai alergat, retrăgîndu-se în Maroussi, lîngă Atena, satul său natal.

În clasamentul pe medalii, primul loc a fost ocupat de SUA, cu 19 medalii (11 aur, 6 argint, 2 bronz). Grecii au obţinut 47 de medalii, dar numai 10 de aur. Trei sportivi germani (Schumann, Weingartner şi Flatow) au obţinut tot atîtea medalii de aur cît şi grecii (10), în probele de gimnastică şi lupte!

Entuziasmul provocat de această primă ediţie i-a făcut pe organizatori să ceară dreptul de a fi gazde permanente ale jocurilor. Însă Pierre de Coubertin i-a invitat, politicos, dar ferm, la cea de-a doua ediţie, în 1900, la... Paris!