Prof. dr. Irinel Popescu, şeful Centrului de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic, preşedinte al Academiei de Ştiinţe Medicale, afirmă, într-un interviu, că punctul bun al sistemului sanitar public din România este accesul la sănătate. „Cred că majoritatea celor care au nevoie de sănătate ajunge până la urmă pe un pat de spital sau unde au nevoie, uneori mai repede decât în alte părţi. Nu prea avem liste de aşteptare în România. Practic, toată lumea are acces la sănătate, ceea ce este un lucru bun”, a declarat prof. dr. Irinel Popescu. În opinia acestuia, lucrurile mai puţin bune sunt însă legate de calitate. „De-a lungul timpului, s-a văzut clar lipsa unei strategii pe termen lung, care să plece de la necesităţile României, raportate la posibilităţile de finanţare. La un moment dat s-a produs o reducere drastică a numărului de spitale, poate că era necesară, nu neg, evaluările nu au fost foarte convingătoare la momentul respectiv, nici măcar nu s-au desfiinţat atâtea spitale cât era proiectat şi nimeni nu ştie dacă numărul paturilor de spital e prea mare sau prea mic sau e adaptat nevoilor populaţiei”, a arătat prof. dr. Popescu. Cât priveşte tipul de conducere, el spune că apariţia managerilor de spital a reprezentat un pas pozitiv, „pentru că i-a degrevat pe profesionişti de obligaţia administraţiei”. „În acelaşi timp, a adus cu sine poate cea mai politizată dintre funcţiile existente în sistemul sanitar. Nici în ziua de astăzi nu pot să spun că este cineva de profesie manager de spital, pentru că nu se ştie care este sistemul de pregătire pe care trebuie să îl parcurgă şi ceea ce se vede cu ochiul liber la fiecare schimbare de guvern este că avem cumva o funcţie în bătaia vântului”, apreciază specialistul. El menţionează că nu sunt sisteme obiective de evaluare a performanţei managerilor şi, atunci când sunt schimbaţi din funcţie, apare impresia că sunt înlocuiţi pe criterii politice. Referitor la subfinanţare, medicul consideră că ea nu poate fi evitată, pentru că „în România se alocă mai puţini bani decât oriunde sistemului de sănătate publică şi asta conduce şi la un aspect destul de deprimant al spitalelor”. „Dacă, în timp, problema cu aparatura s-a mai rezolvat, problemele cu clădirile de spitale problemele sunt în cea mai mare parte nerezolvate”, spune prof. dr. Irinel Popescu. În opinia sa, dezvoltarea sistemului privat reprezintă o alternativă la sistemul public de sănătate. „Dacă dezvoltarea economică va permite populaţiei o mai mare adresabilitate către acest sector privat, sunt convins că se va găsi un management mai bun, mai mult respect pentru persoană şi pacient ca atare şi, în final, poate rezultate terapeutice mai bune”, a spus profesorul.