Reprezentanţii Camerei de Comerţ Americană în România (AmCham România), Camerei de Comerţ Americană pe lângă UE (AmCham EU) şi Local American Working Group (LAWG) - filiala locală a Pharmaceutical Research and Manufacturers of America (PhRMA), înfiinţată în 2010 de către companiile farmaceutice americane prezente în România, lidere în cercetare - cu sprijinul Serviciului Comercial al Ambasadei SUA, au organizat o dezbatere referitoare la perspectivele alinierii sistemului sanitar românesc la standardele europene, la care au participat specialişti şi autorităţi. Evenimentul a fost structurat în jurul a trei teme: finanţarea sistemului, echitatea accesului tuturor cetăţenilor europeni la tratamente şi servicii de sănătate, respectiv impactul priorităţilor europene asupra sistemului medical românesc. „Avem în vedere pentru anul acesta două obiective majore prezente de strategia naţională de sănătate şi de realizarea unui pachet de servicii de sănătate echitabil. Strategia naţională de sănătate doreşte să angajeze comunitatea, ceilalţi parteneri instituţionali, societatea civilă, într-un demers în care să se conştientizeze importanţa unei finanţări mai bune, echitabile, a sistemului de sănătate. Ne dorim să realizam un pachet de servicii de sănătate adaptat la ce poate oferi statul român, agreat de decident şi perfect asumat de către toţi care stau la această masă: societatea civilă, organizaţii de pacienţi, industria farmaceutică, asigurători”, a declarat secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Adrian Pană. La rândul său, Cristian Buşoi, deputat în Parlamentul European, a vorbit despre practica referenţierii externe, despre care a menţionat că „se poate reflecta în întârzierea punerii pe piaţa din România a anumitor produse pentru a nu se face referire la acest preţ în alte ţări”. Reprezentantul AmCham EU, Stuart Hurst, a confirmat că referenţierea preţurilor la medicamente în UE ar trebui să se realizeze între state cu putere economică similară. Comerţul paralel şi actualizarea listei de medicamente compensate au fost alte două subiecte abordate de participanţii la dezbatere. „Într-un studiu recent se estimează că valoarea comerţului paralel cu medicamente în UE a ajuns la 5 miliarde de euro. Acest lucru poate duce la penurii de medicamente şi poate pune în pericol accesul pacienţilor la tratament”, adaugă Cristian Buşoi. Nu în ultimul rând, a fost abordată şi problema actualizării listei de medicamente. Europarlamentarul a specificat că „se încalcă directiva 105 din 1989 privind transparenţa care prevede actualizarea anuală a acestei liste, fapt care a însemnat, de-a lungul acestei perioade de 5 ani, de când nu a mai fost actualizată lista, că pacienţii nu au avut acces la inovaţie”. Specialiştii au atins şi problematica referitoare la raportul cost-eficienţă în finanţarea sistemului de sănătate. Directorul General al Şcolii Naţionale de Sănătate Publică şi Management Sanitar, Cristian Vlădescu, a spus că în România, o problemă reală o reprezintă datele legate de costurile consumului spitalicesc: 53% dintre internările din România sunt internări în regim de urgenţă. „Este un procent mare comparativ cu media UE şi mic comparativ cu cifrele din anii 1990. În acest sens, România trebuie să revizuiască direcţia reformării finanţării şi să pornească de la realitatea ţării noastre. Pe termen mediu, România cheltuieşte 10-15% din bugetul general consolidat, iar bugetul consolidat reprezintă 35% din PIB. De la aceşti indicatori, care sunt mult sub media europeană, trebuie să pornim”, spune oficialul.

MEDICINA TRANSFRONTALIERĂ

Directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Medicală din cadrul Ministerului Sănătăţi, dr. Călin Alexandru, a vorbit despre perspectivele europene referitoare la sistemul sanitar şi a ţinut să precizeze că: „Implementarea asistenţei medicale transfrontaliere are şi elemente pozitive, dar şi riscuri. Reprezentanţii UE cunosc foarte bine situaţia ţării noastre. Ei ştiu că la noi, plăţile efectuate pentru serviciile medicale nu acoperă costurile totale şi că s-a încercat suplinirea acestor forme de finanţare. Astfel, această directivă ridică multe întrebări. De aceea, noi trebuie să găsim o formulă prin care să echilibrăm beneficiile şi riscurile, iar investiţiile în infrastructură sunt extrem de importante pentru a umple această prăpastie care ne desparte de ţările din UE”.