VINOVAŢI DE SERVICIU Banca Naţională a României (BNR) a urcat prognoza de inflaţie pentru 2014 la 3,5%, cu 0,5 puncte peste estimarea din noiembrie 2013. La acea vreme, banca centrală nu a luat în calcul creşterea accizelor din curs şi inflaţie şi nici acciza suplimentară la combustibili. Pentru finele lui 2015, BNR a anunţat o prognoză de inflaţie de 3,2%. „Practic, putem spune că, exceptând prima jumătate de an, inflaţia va fi undeva între 2 şi 3%. Peste câteva zile vom primi comunicatul de la INS şi lumea va vedea o inflaţie de 0,6%. În martie va fi tot la fel, 0,6 - 0,7%, şi se va pune sub semnul întrebării ce spun eu acum. Vor apărea analişti care vor spune că avem deflaţie şi că BNR ar trebui să mai reducă dobânzile. Sunt efecte statistice şi nu trebuie să le dăm importanţă mai mare decât au“, a punctat ieri guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, precizând că în prognoza de inflaţie BNR încorporează numai date certe şi nu riscuri. El calculează că paritatea leu/euro şi acciza suplimentară de 7 eurocenţi/litru de carburant va avea un impact de circa 0,5 puncte procentuale din preţurile combustibililor. De asemenea, potrivit guvernatorului, un impact de 0,4 puncte în inflaţia anuală îl vor avea şi preţurile la tutun şi alcool.

CARE INFLAŢIE CONTEAZĂ? Totuşi, Isărescu a ţinut să sublinieze că inflaţia medie anuală va intra în intervalul de variaţie ţintit abia la primăvară: „Ar cam trebui să ne uităm mai mult la inflaţia medie, mai ales că avem ţintă stabilă multianuală. Mai există criteriul de la Maastricht, unde toată lumea se uită la inflaţia medie anuală. BNR a ţintit până acum inflaţia anuală, pentru că acest indicator a avut mai multă relevanţă pentru public înainte ca indicatorul să ajungă la nivelurile mai mici de acum. Dacă cineva mă întreabă pe mine cam care este inflaţia în România, voi spune că se va mişca între 2% şi 3%“. Anul trecut, rata inflaţiei a fost de 1,55%, minim istoric, la mărfurile alimentare înregistrându-se o scădere a preţurilor de aproape 2%. Creşterea pe zona serviciilor a fost de 3,43%, în timp ce preţurile mărfurilor nealimentare au urcat cu 3,62%. Pe grupe de mărfuri şi servicii, cele mai mari creşteri de preţuri au fost consemnate la cartofi (20,92%), fasole (14,59%), apă, canal, salubritate (12%), gaze (9,25%) şi energie electrică (7,9%).