UN MARE MINUS 4,6 lei/euro. Atât zice crainica TV şi în exchange se aude un murmur prelung, ca atunci când atacantul dă-n bară. Cursurile se schimbă rapid, iar valorile de vânzare depăşesc 4,65 lei/euro. Ce se întâmplă apoi diferă de la o casă la alta. În unele locuri se cumpără euro, fie pentru rate, fie pentru provizii. În altele, oamenii n-au lei să îi schimbe în valută. La doi paşi de exchange, în curtea unui service auto, deprecierea masivă a leului nici măcar nu-i înţeleasă pe deplin. Oamenii ştiu doar cine-i de vină. „Politicienii!”. Da, dar ştii cum te-afectează asta? „Păi nu”. Ai rate la bancă? „Nu”. Ai abonament la mobil? „Nu, cartelă”. Şi cât costă? „Păi 4 euro, adică 16 lei şi ceva”. Ei bine, încă puţin şi-o să-nsemne 20 lei. „Politicienii!”. Patru euro nu sunt 350 euro, cât e rata obişnuită la un credit ipotecar, iar cei care dau banii ăştia lună de lună simt fix în plex deprecierea cu 6,5% a leului în faţa euro, în doar şapte luni. Ieri, referinţele publicate de Banca Naţională a României (BNR) au atins noi maxime istorice, de 4,6009 lei/euro, respectiv 3,7999 lei/dolar. „Distracţia” a continuat în piaţa interbancară, unde perechea leu/euro a închis ziua la peste 4,64 unităţi, astfel că n-ar fi exclus să vedem şi azi un nou record negativ, în lipsa unei intervenţii hotărâte a BNR.

LEUL DEZLEGAT Motivele declinului au fost expuse şi reexpuse în ultimele săptămâni, încât şi cerşetorii le-au auzit şi înţeles, că nu mai cer doi lei, ci se mulţumesc cu unu. Pe scurt - turbulenţele politice au afectat percepţia jucătorilor din piaţă. Pe româneşte - circul din România nu le asigură investitorilor şi pâine, aşa că ei preferă să-şi ia banii şi să plece în ţări mai sigure. De aceea s-a dus şi bursa pe roşu. În acelaşi timp, BNR nu mai intervine cu putere în piaţă, vânzând masiv euro, ci preferă să lase leul un pic mai liber. „Stai, adică ăia poate să ajute şi nu face asta?”, mă-ntrerupe interlocutorul de la service. Nu-i aşa simplu. Intervenţia costă. Mult. Chiar mult de tot, şi rezervele nu sunt nelimitate; în plus, la anul tre’ să plătim nişte sume SF la creditori, la FMI şi restul. „Ăia care ne-a cumpărat ca pă fier vechi, huo!”. Aşa, cum spuneam, nu-s bani de aruncat în piaţă. „Da’ i-aruncă pă prostii. Am văzut la TV că au luat generatoare la jdemii de euro. Păi le dădeam io mai ieftin aici”. Corect. Dar nu BNR, asta a fost în altă parte. Oricum, cursul depreciat face victime - oamenii cu credite, firmele cu credite, cei cu facturi calculate în euro/dolari. Scheme de protecţie împotriva riscului valutar nu există. Chiar şi exportatorii sunt afectaţi, deşi, la prima vedere, un leu slab îi avantajează. Şi asta pentru că ceea ce produc conţine piese de import, mult mai scumpe. În plus, nu-şi pot face planuri, pentru că piaţa este prea volatilă. Azi, 3,7 lei/euro, mâine 4,3 lei/euro. Politică tensionată, Hop! 4,6 lei/euro. „Politicienii!”

DAMAGE CONTROL! Nu doar politica românească sapă groapa leului, promit specialiştii, încercând să mai deturneze din valul de ură. „Sunt şi surse externe de instabilitate. Sunt probleme în Grecia, se discută în continuare de ieşirea sa din zona euro. Situaţia din Spania este grea. În orice caz, până la referendum, cursul poate atinge pragul de 4,7 lei/euro, în condiţiile în care turbulenţele externe persistă”, spune analistul-şef al casei de brokeraj X-Trade Brokers, Claudiu Cazacu. De aceeaşi părere este şi analistul Daniel Dăianu: „Incertitudinile politice nu ajută deloc leul. Pieţele sunt extraordinar de sensibile. Dacă nu reuşim cumva să liniştim apele sau să conturăm un drus de stabilizare a situaţiei politice, presiunea din piaţa valutară va fi alimentată”. Dăianu subliniază că politicienii nu trebuie să se rezume doar la repararea imaginii şifonate a Românii, ci trebuie să înţeleagă contextul în care ne aflăm - „Limitarea stricăciunilor nu e suficientă”.