Primarul comunei Cumpăna, prim vicepreşedinte al Asociaţiei Comunelor din România (ACoR), Mariana Gîju, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că la întîlnirea jubiliară a AcoR, care a avut loc zilele trecute, la Bucureşti, s-a discutat despre problema modificării Legii 215/2001, privind administraţia publică locală. În acest sens, filiala constănţeană a AcoR a înaintat o propunere care vizează să fie stipulate clauze legale de exprimare a votului Consiliului Local (CL) cu un număr de 50% plus unu din membri. Solicitarea mai prevede ca votul nominal să fie stipulat în procesul verbal al şedinţelor de Consiliu. “Ar trebui să avem posibilitatea la nivelul CL să se poată angaja un consilier juridic care să reprezinte problemele Consiliului, aşa cum primarul poate angaja un manager al administraţiei publice locale. Propunerea a fost discutată şi adoptată anterior acestei întîlniri“, a declarat Mariana Gîju. Prim vicepreşedintele ACoR a afirmat că în discuţiile purtate cu secretarul de stat din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI), Mircea Toader, a ridicat problema modificărilor care ar trebui aduse legii cadastrului imobiliar. Un cadastru imobiliar nu se poate executa în terenul extravilan fără a avea aprobat, de către CL, un Plan Urbanistic Zonal (PUZ), avînd în vedere amplasarea, identificarea drumurilor de exploatare pe care le pot folosi proprietarii actuali. “Fără a ataca dreptul asupra proprietăţii, am propus ca aceste cadastre să nu pot fi executate în extravilanul localităţilor prin parcelări şi planuri cadastrale fără a se respecta destinaţia juridică a terenului. În mod concret, majoritatea localităţilor rurale amplasate în imediata apropiere a zonelor limitrofe municipiilor şi oraşelor se confruntă cu parcelări haotice întocmite de aşa-zişi specialişti“, a adăugat Gîju. Primarul comunei Cumpăna a solicitat modificări şi la Legea eliberării autorizaţiei de construcţie, lege care nu precizează concret în acest moment că este interzisă autorizaţia construcţiilor de locuit în terenurile extravilane. “Problema principală a comunelor din România este aceea de realizare urgentă, cu fonduri susţinute de Guvern, de ministerul de resort, a Planurilor Urbanistice Generale (PUG), fără de care nicio comună nu poate să acceseze proiecte cu fonduri structurale. Avînd în vedere costurile ridicate ale PUG, adminstraţiile locale nu le pot realiza din bani proprii, fără sprijinul financiar repartizat de MAI sau de Guvern“, a mai spus Gîju.

Membrii ACoR s-au întîlnit şi cu secretarul de stat Dănuţ Apetrei din cadrul Ministerului Agriculturii, ocazie cu care s-a abordat problema legilor fondului funciar. Reprezentanţii judeţului Constanţa au ridicat problema lipsei delimitării administrativ teritoriale a perimetrelor localităţilor rurale, care şi în prezent naşte dispute între administraţiile publice locale, din cauza imposibilităţii de a acorda în natură, tuturor solicitanţilor, proprietăţile pe care le revendică. De asemenea s-a pus problema interdicţiei pentru crescători de a-şi vinde animalele în tîrguri şi oboare, precum şi a celei de interzicere a producerii alcoolului în distilăriile proprii. “Explicaţia a fost scurtă şi concretă, prin prezentarea pliantului “Fermier în Europa“, care reprezintă normele europene de practicare a agriculturii“, a mai spus Gîju. În ceea ce priveşte atragerea de fonduri europene în domeniul infrastructurii, primarul Gîju a spus că, la nivelul judeţului, este necesară înfiinţarea unor asociaţii intercomunale: “O astfel de asociaţie va putea permite întocmirea de proiecte axate pe infrastructură, care să acceseze zeci de milioane de euro, bani pentru care o comună singură nu are puterea cofinanţării. Are o mare importanţă afilierea intercomunală“. În acest sens, pe 14 februarie, la Prefectura Constanţa, va avea loc o întîlnire a filialei judeţene a ACoR, unde se va discuta despre posibilitatea de înfiinţare a unor astfel de asociaţii intercomunale, cu caracter juridic, care să permită accesarea fondurilor structurale. “Localităţile au nevoie de acea infrastructură minimă, care să permită dezvoltarea economică, agroturistică. Între localităţi trebuie executată o infrastructură, o cale de legătură care să permită deplasarea dintr-o localitate în alta în condiţii optime. Deşi într-o localitate există o zonă agroturistică extraordinară, din cauză că lipsesc căile de acces, zona se află în imposibilitatea de a se dezvolta“, a mai spus Gîju. Referitor la nevoile din mediul rural, ea a precizat că formula aplicată de Ministerul Finanţelor privind repartiţia fondurilor pentru judeţul Constanţa a defavorizat 40 de comune din cele 56 existente. Pentru acest an, judeţului i-au fost repartizate sume cu 17 miliarde de lei mai mici decît anul trecut.