Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR) a lansat în urmă cu trei zile o nouă sesiune de depunere a proiectelor pe măsura 3.2.2. a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) privind renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale. Acest fapt îi nemulţumeşte pe primarii care au depus pînă acum proiecte care nu au întrunit punctajul necesar pentru a putea beneficia de fondurile puse la dispoziţie de UE în vederea dezvoltării satelor. Primarii sînt cu atît mai nemulţumiţi cu cît, în urmă cu două săptămîni, reprezentanţii Asociaţiei Comunelor din România (ACoR) şi cei ai Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România (UNCJR) au depus o notă de protest la MAPDR prin care au solicitat sistarea măsurii 3.2.2. pînă la rezolvarea problemelor cu finanţarea proiectelor depuse pînă în prezent. Cu toate acestea, MAPDR a lansat o nouă sesiune de depunere a dosarelor, modificînd, totodată, şi ghidul solicitantului, care stă la baza întocmirii dosarelor de către administraţiile locale. “Singurul răspuns primit din partea MAPDR la solicitarea noastră a fost acela că în această sesiune lansată la 15 iunie se vor pune la bătaie toţi banii destinaţi acestei măsuri pînă în 2013. Este tot ce am putut obţine din partea ministerului. Acum toate comunele noastre vor trebui să îşi retragă dosarele pentru a le depune din nou, conform noilor criterii. Ne bucurăm însă că au înţeles că localităţile noastre au nevoie acum de bani şi că nu ar trebui ca banii să fie fracţionaţi pînă în 2013. Ni s-a spus clar că nu se mai puteau face modificări la criterii“, a declarat directorul coordonator al UNCJR, Sevil Sumanariu.

O parte dintre solicitările ACoR au ajuns pe masa Comisiei Europene

ACoR susţine în continuare protestul lansat în urmă cu două săptămîni, acesta fiind trimis şi către premierul Emil Boc şi preşedintele Traian Băsescu, solicitîndu-le acestora să ia în calcul reanalizarea proiectelor de 60, 65 şi 70 de puncte. “Ar trebui ca în această sesiune să fie cuprinse şi aceste proiecte. În acest moment există localităţi care şi-au retras proiectele pentru a le reverifica şi, dacă este cazul, pentru a le reface în funcţie de modificările aduse ghidului solicitantului. Conform noului ghid al solicitantului, noi ar trebui să refacem proiectele dacă dorim să beneficiem de finanţare. Este normal ca cei care vor depune acum proiecte să fie avantajaţi în faţa celor care au depus documentaţia pînă la deschiderea acestei sesiuni, pentru că se încadrează în noile cerinţe, ceea ce înseamnă că restul de 395 de proiecte care nu au primit pînă acum finanţare nu vor mai fi declarate niciodată eligibile. Ştiu că s-a depus şi către Comisia Europeană (CE) o solicitare din partea Ministerului Agriculturii, pentru ca şi proiectele de peste 60 de puncte să fie acceptate la finanţare“, a declarat prim-vicepreşedintele ACoR, primarul comunei Cumpăna, Mariana Gîju. Ea a mai spus că ACoR a solicitat eliminarea criteriului privind gradul de sărăcie, pentru că acesta depunctează localităţile, ceea ce ar determina automat acceptarea la finanţare a mai multor localităţi. “În situaţia în care nu se va aproba de către CE solicitarea ministerului, este firesc că ne vom retrage şi noi proiectul şi vom adăuga latura socială, pentru a aduna mai multe puncte“, a mai spus Gîju. Măsura 3.2.2. a PNDR are un impact foarte mare în dezvoltarea satelor româneşti în perioada 2007-2013, fiind singurul program major de investiţii în infrastructura rurală. Valoarea proiectelor depuse pînă acum şi declarate eligibile, cu punctaj de peste 50 de puncte, dar care nu au primit finanţare, depăşeşte cu 70% întreaga sumă pusă la dispoziţie de UE pentru această măsură. “Este prima măsură care ar putea atrage toate fondurile alocate de UE. Primarii şi-au făcut datoria de a elabora proiecte şi au cheltuit sume imense din bugetele locale pentru studiile de fezabilitate şi, cu toate acestea, din cauza punctajului foarte strict, care nu putea fi îndeplinit de multe comune, pentru regiunea de sud-est nu au fost acceptate pentru finanţare decît două proiecte, şi acelea din Galaţi. Abia după ce s-a revenit asupra punctajului şi s-a acordat o şansă şi proiectelor cu 75 de puncte regiunea noastră a mai cîştigat patru proiecte“, a mai spus Gîju. Ea a adăugat că dacă vor fi aporbate şi dosarele care au primit punctaj de peste 60 de puncte se permite dezvoltarea echilibrată a tuturor regiunilor României.