Autorităţile din Azerbaidjan şi separatiştii armeni au anunţat marţi că au ajuns la un acord de încetare a conflictului armat din regiunea Nagorno-Karabah, după patru zile de lupte intense, soldate cu cel puţin 73 de morţi. Forţele separatiste din enclava Nagorno-Karabah susţin că acordul de încetare a conflictului a fost respectat în cursul nopţii de marţi spre miercuri. Acordul este salutat de Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare Europeană, care s-a întrunit marţi, la Viena, pentru a discuta situaţia conflictului din Nagorno-Karabah, o enclavă în Azerbaidjan aflată sub controlul separatiştilor armeni. Rusia, Franţa şi SUA au solicitat celor două state să respecte armistiţiul din 1994, pentru a evita degenerarea conflictului în regiunea Caucazului, care a izbucnit sâmbătă.

După anunţarea acordului de încetare a conflictului armat, preşedintele rus, Vladimir Putin, a purtat discuţii telefonice cu omologii săi din Armenia, Serge Sarkissian, şi Azerbaidjan, Ilham Aliev. Putin a făcut apel la cele două părţi să asigure de urgenţă oprirea totală a luptelor şi respectarea acordului de încetare a focului. Atât Azerbaidjanul, cât şi Armenia se acuză reciproc de iniţierea actualei serii de atacuri. Incidente similare au fost raportate în regiunea separatistă şi în martie. Conflictul dintre cele două părţi a izbucnit la sfârşitul anilor 1980 şi a escaladat în război în 1991, soldându-se cu 30.000 de morţi, până la acordul de încetare a focului intrat în vigoare în 1994.