Premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, a afirmat că redeschiderea graniţei cu Armenia, în baza acordului de normalizare a relaţiilor bilaterale, este legată de realizarea de progrese în ceea ce priveşte conflictul din enclava Nagorno-Karabah. Acordurile semnate sîmbătă la Zurich prevăd deschiderea graniţei dintre Turcia şi Armenia, închisă de partea turcă în 1993 în semn de susţinere a aliaţilor săi turcofoni azeri, după ce forţele armene au ocupat enclava Nagorno-Karabah. Acordurile prevăd şi reluarea relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări şi au fost deja criticate de Azerbaidjan. Oficialii de la Baku au condamnat, duminică, acordul, avertizînd că acesta riscă să provoace instabilitate în sudul Caucazului. “Normalizarea relaţiilor dintre Turcia şi Armenia înaintea retragerii trupelor armene din teritoriile azere ocupate este în contradicţie cu interesele Azerbaidjanului şi aruncă o umbră asupra relaţiilor de frăţie dintre Azerbaidjan şi Turcia”, se arată într-un comunicat al Ministerului azer al Afacerilor Externe.

Pentru a intra în vigoare, acordurile trebuie ratificate de Parlamentele celor două ţări, proces care s-ar putea prelungi, din cauza ostilităţii multor deputaţi armeni şi turci. Susţinuţi de Erevan, separatiştii armeni au preluat controlul asupra enclavei Nagorno-Karabah în cursul unui război ce a durat şase ani (1988 - 1994) şi s-a soldat cu circa 30.000 de morţi. Armenia a respins orice încercare de a stabili o legătură între acest conflict şi eforturile sale de rconciliere cu Turcia. Armenia şi Azerbaidjanul au rupt toate legăturile economice directe şi nu au ajuns încă la niciun acord privind statutul enclavei aflate pe teritoriul azer.

Acordul a fost ratificat sîmbătă cu multe emoţii. Întîrzierea semnării documentului a fost determinată de formulările inacceptabile incluse în discursul care urma să fie susţinut de partea turcă, a anunţat, duminică, Ministerul armean al Afacerilor Externe, precizînd că discursurile au fost eliminate complet în cele din urmă. Purtătorul de cuvînt al Ministerului armean al Afacerilor Externe, Tigran Balayan, a refuzat să precizeze ce fragmente din discursul părţii turce au determinat nemulţumirea delegaţiei armene. Un diplomat turc declarase, la Zurich, că semnarea a fost amânată din cauza unei dificultăţi de ultim moment semnalate de delegaţia armeană în legătură cu discursul pe care urma să îl susţină şeful diplomaţiei turce, Ahmet Davutoglu. Acordul istoric semnat de Ahmed Davutoglu şi omologul său armean, Edouard Nalbandian, va permite normalizarea relaţiilor dintre cele două ţări, după aproape un secol de diferende legate de masacrarea armenilor în perioada Imperiului Otoman. Amintirea masacrului şi deportării armenilor din perioada 1915-1917 a planat asupra întregii Europe: peste un million şi jumătate de morţi, potrivit Armeniei, între 300.000 şi 500.000 de victime, potrivit Turciei, care respinge termenul de genocid. Genocidul armenilor este în schimb recunoscut de Franţa, Canada şi Parlamentul European. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa a salutat ieri acordurile istorice de normalizare semnate între Turcia şi Armenia, potrivit unui comunicat al preşedinţiei elene a organizaţiei.