Parlamentul ucrainean a votat vineri, cu o majoritate largă, în favoarea adoptării Constituţiei din 2004, care acorda preşedintelui puteri mai puţin importante decât Constituţia actuală. Acest vot a avut loc în urma semnării unui acord de ieşire din criză de către preşedintele Viktor Ianukovici şi reprezentanţi ai opoziţiei.

Preşedintele Viktor Ianukovici şi reprezentanţii opoziţiei au semnat vineri, în prezenţa mediatorilor europeni, un acord de ieşire din criza din Ucraina. Acesta prevede concesii majore faţă de opoziţie, inclusiv alegeri prezidenţiale anticipate, formarea unui Guvern de coaliţie şi o reformă constituţională. Opoziţia a decis să semneze acordul cu preşedintele ucrainean datorită medierii europene, a declarat unul dintre principalii lideri ai acesteia, Oleg Tiagnibok. Acordul a fost aprobat de ”Consiliul Maidan”, numele pieţei din centrul Kievului, ocupată de trei luni de manifestanţi regrupând toate tendinţele din cadrul opoziţiei, partide politice, reprezentanţi ai societăţii civile şi grupări radicale. Opoziţia a cerut, totodată, ca actualul ministru de Interne, Vitali Zaharcenko, să nu facă parte din viitorul Guvern, iar procurorul general Viktor Pcionka să fie demis din funcţie. Cei doi sunt vizaţi în urma rolului jucat în reprimarea, din partea Poliţiei şi puterii judiciare, a manifestanţilor din Ucraina.

Reprezentantul trimis de Kremlin la Kiev a refuzat să semneze documentul referitor la soluţionarea crizei, potrivit unei surse apropiate negocierilor, citată de Interfax Ukraine. Rusia nu a semnat acordul politic din Ucraina, adoptat prin medierea UE, dar acest lucru nu înseamnă că Moscova nu susţine un compromis, anunţă Ministerul rus de Externe. SUA, Franţa şi Marea Britanie au salutat semnarea acordului, cerând aplicarea lui imediată. Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a îndemnat Guvernul şi opoziţia din Ucraina să treacă de la vorbe la fapte şi să pună în aplicare acordul de ieşire din criză.

ELIBERAREA IULIEI TIMOŞENKO Parlamentul Ucrainei a aprobat, vineri, un proiect care abrogă articolul din Codul Penal în baza căruia a fost condamnată Iulia Timoşenko. Pentru a intra în vigoare, legea trebuie promulgată de preşedintele ţării. Fostul premier ucrainean a fost condamnat în 2011 la şapte ani de închisoare pentru abuz de putere, după ce, în calitate de prim-ministru, a semnat acorduri în domeniul gazelor cu Rusia considerate dezavantajoase pentru statul ucrainean. Eliberarea Iuliei Timoşenko a fost solicitată în repetate rânduri de opoziţie şi de UE. Votul Parlamentului ucrainean a avut loc la câteva ore după ce Administraţia Ianukovici a ajuns la acordul cu opoziţia pentru depăşirea crizei politice.

Parlamentul de la Kiev a discutat, vineri, reforma constituţională, care, printre altele, vizează reducerea atribuţiilor prezidenţiale şi un proiect de lege privind amnistierea manifestanţilor, în condiţiile în care violenţele continuau în capitala Ucrainei. Iulia Timoşenko a fost condamnată la şapte ani de închisoare pentru semnarea contractelor de livrare a gazelor din Rusia. Timoşenko a respins acuzaţiile în nenumărate rânduri şi a afirmat că a fost condamnată din motive politice.

CÂT DE CÂT NORMAL Promisiunile politice ar putea, totuşi, să nu fie considerate suficiente, după nivelul de violenţă fără precedent pentru această ţară desprinsă din fosta Uniune Sovietică. În Piaţa Maidan, simbolul mişcării de contestare, în care vineri erau prezente între 25.000 şi 30.000 de persoane, manifestanţii nu păreau pregătiţi să renunţe, chiar dacă atmosfera era mult mai puţin tensionată decât joi, unii dintre ei făcându-şi poze sau aprinzând focuri de artificii. Circulaţia metroului din Kiev, suspendată marţi, din cauza tulburărilor din capitala ucraineană, a fost reluată parţial vineri, însă două staţii rămâneau închise în centrul oraşului. Tot vineri, cei 67 de agenţi de poliţie capturaţi joi de protestatari, la Kiev, au fost eliberaţi, a anunţat Ministerul ucrainean de Interne, care a precizat că agenţii de poliţie eliberaţi sunt în stare bună şi primesc asistenţa necesară.

ÎNTRE EST ŞI VEST Criza din Ucraina aduce din nou în atenţie divizarea ţării între regiunile din est, cu populaţie rusofonă, care susţine apropierea de Rusia, şi vestul dominat de pro-europenii favorabili apropierii de UE. Deşi ucraineana este limba oficială a ţării şi este vorbită de aproximativ 70% din populaţia Ucrainei, rusa este, de asemenea, folosită de majoritatea cetăţenilor, în special în regiunile din estul şi sudul ţării. În alte locuri, precum Crimeea, rusa este chiar limba oficială, această dominaţie în sudul şi estul ţării fiind în special motivată de imigraţia puternică din Rusia din perioada sovietică. În schimb, în regiunile din vestul ţării, unde Polonia şi Austria au avut o influenţă majoră de sute de ani, populaţia vorbeşte limba ucraineană, are o mai mare tendinţă naţionalistă şi se consideră ca aparţinând Europei. În plus, 17% dintre cei 46 de milioane de locuitori ai Ucrainei sunt ruşi, iar majoritatea se află în estul şi sudul ţării. De asemenea, limba rusă este vorbită şi la Kiev, oraş cu 2,8 milioane de locuitori.

Diviziunea identitară este şi religioasă. Biserica Ortodoxă aparţinând de Patriarhia Kievului şi Biserica greco-catolică, prezente în special în vestul ţării, îi susţin pe manifestanţii pro-europeni, în timp ce Biserica Ortodoxă aparţinând de Patriarhia Moscovei, situată în estul rusofon, susţine mai degrabă interesele Kremlinului. Divizarea Ucrainei s-a reflectat de-a lungul timpul şi în opţiunea de vot a cetăţenilor. Astfel, la ultimele alegeri din 2010, preşedintele Viktor Ianukovici a obţinut cele mai multe voturi din partea alegătorilor de limbă rusă, în timp ce fosta sa contracandidată, Iulia Timoşenko, a fost votată masiv în regiunile din vestul Ucrainei. Opţiunea alegătorilor a venit în condiţiile în care preşedintele Viktor Ianukovici, descris drept rusofon şi rusofil, reprezintă imaginea regiunii sale natale din estul Ucrainei, Donbasul industrial, teatrul unor lupte între clanuri mafiote în anii post-sovietici.