SUA şi aliaţii lor europeni pregătesc un nou acord, mai dur, asupra programului nuclear iranian, în cadrul unui prim test pentru evaluarea impactului sancţiunilor economice mai ample. Iranul va trebui să expedieze peste 1.995 de kilograme de uraniu slab îmbogăţit, cu două treimi mai mult decât cantitatea respinsă de Teheran în cadrul încercărilor de obţinere a unui acord, la Viena, în urmă cu un an. Această creştere răspunde unei creşteri a producţiei de uraniu a Iranului înregistrată anul trecut, dar şi preocupării SUA asupra faptului că Iranul deţine mai puţin decât echivalentul cantităţii de uraniu necesară fabricării unei bombe nucleare. ”Acesta va fi un test pentru a afla dacă iranienii încă mai cred că pot rezista sau dacă sunt pregătiţi să negocieze”, a declarat un oficial de rang înalt. ”Noi va trebui să-i convingem că viaţa va deveni mai dură şi nu mai bună, dacă nu încep să se mişte”, a adăugat el. Iranul a anunţat că este pregătit să discute un eventual schimb de carburant atomic în viitoarele convorbiri, după eşecul consultărilor purtate anul trecut cu Grupul de la Viena, din care fac parte Franţa, Rusia, SUA şi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA). Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă, Catherine Ashton, a propuns Iranului, la 15 octombrie, o întâlnire de trei zile, începând cu 15 noiembrie, pentru a discuta despre controversatul program nuclear din această ţară.

Directorul serviciilor secrete britanice MI6 a insistat, ieri, la Londra, asupra ”necesităţii unor operaţiuni comune ale serviciilor de informaţii”, pentru a obţine un maxim de informaţii în legătură cu eforturile Iranului de a se dota cu arma nucleară. Într-un discurs fără precedent, transmis în direct de televiziunea britanică, Sir John Sawers a declarat: ”Avem nevoie de operaţiuni comune ale serviciilor de informaţii, pentru a face să fie mai dificil pentru ţări ca Iranul să dezvolte arme nucleare. Cu cât eforturile internaţionale vor întârzia achiziţia de către Iran a tehnologiei armei nucleare, cu atât vom avea mai mult timp pentru a găsi o soluţie politică”, a continuat el. ”Descoperirea instalaţiei iraniene de îmbogăţire a uraniului de la Qom, care este un succes pentru serviciile de informaţii, a condus la intensificarea presiunii diplomatice asupra Iranului şi la sancţiuni mai severe din partea ONU şi UE, care încep să facă rău. Regimul iranian trebuie să se gândească bine unde este interesul lui”, a avertizat şeful spionajului britanic. Dezvăluirea în septembrie 2009 a existenţei centrului de îmbogăţire a uraniului din apropiere de Qom (la 150 de kilometri sud-vest de Teheran) a alimentat polemica în Occident cu privire la adevărata natură a programului nuclear al regimului islamic.

SUA vor adăuga pe lista neagră a firmelor care favorizează programul nuclear iranian 37 de companii din Germania, Malta şi Cipru. Departamentul american al Trezoreriei a impus o serie de interdicţii Marinei Comerciale din Iran, în septembrie 2008, ordonând blocarea activelor pe care le deţine în SUA şi interzicând colaborarea cetăţenilor americani. Autorităţile americane au anunţat că au identificat 37 de companii-paravan din porturile Hamburg (Germania), Limassol (Cipru) şi Sliema (Malta), care operează în numele companiei maritime iraniene (IRISL). Aceste companii şi cinci indivizi vor figura pe lista-neagră a Departamentului Trezoreriei şi vor face obiectul aceloraşi sancţiuni ca şi Marina Comercială iraniană. Douăzeci şi şapte dintre companiile vizate au aceeaşi adresă din Hamburg. SUA acuză Marina Comercială iraniană că furnizează asistenţă logistică Ministerului iranian al Apărării, precizând că va continua să demonstreze folosirea de către Iran a companiei maritime naţionale pentru programul ilegal de fabricare a armelor de distrugere în masă şi pentru transporturi militare.