Miniştrii de Externe din Rusia, Ucraina, SUA şi UE s-au reunit ieri, la Geneva, pentru a găsi o soluţie pentru rezolvarea paşnică a crizei din Ucraina. Aseară, participanţii la reuniune au ajuns la un acord pentru detensionarea situaţiei, în primul rând prin dezarmarea grupurilor ilegale, o referire la miliţiile pro-ruse. ”S-a ajuns la un acord pe etape pentru detensionarea crizei din Ucraina. Am stabilit dezarmarea grupurilor ilegale”, a anunţat şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, referindu-se la miliţiile pro-ruse din estul Ucrainei.

”Singura soluţie pentru Ucraina este dialogul”, a spus, ieri, preşedintele rus, Vladimir Putin. Concomitent, liderul de la Kremlin a lansat un avertisment sumbru: ”Sper să nu fiu nevoit să trimit armata rusă în Ucraina. Consiliul Federaţiei Ruse mi-a dat dreptul, ca preşedinte, să folosesc forţa armată în Ucraina, dar sper că nu voi fi nevoit să folosesc acest drept şi să rezolvăm toate aceste probleme pe care le avem în Ucraina prin dialog politic şi prin diplomaţie”. Un avertisment dur lansat de preşedintele rus, în contextul în care autorităţile de la Kiev au lansat o operaţiune militară împotriva miliţiilor pro-ruse care au ocupat clădirile oficiale din mai multe oraşe din sud-estul Ucrainei.

HAOS TOTAL Declaraţiile lui Vladimir Putin vin în condiţiile în care confruntările violente din noaptea de miercuri spre joi, din sud-estul Ucrainei, s-au soldat cu trei morţi şi 13 răniţi. Violenţe s-au înregistrat în localitatea Mariupol, când un grup de activişti a atacat o unitate militară ucraineană. Militanţii pro-ruşi le-au cerut soldaţilor să depună armele şi să treacă de partea poporului. După zeci de minute de confruntări, asaltul activiştilor fideli Moscovei a fost respins de militarii ucraineni, iar zeci de persoane au fost reţinute. Situaţia rămâne tensionată şi în alte zone din regiunea Doneţk. La Kramatorsk şi Slaviansk, ofensiva declanşată de autorităţi a fost înăbuşită de localnici şi mulţi soldaţi s-au predat de bună-voie. ”Nu vrem să punem în aplicare ordinele criminale venite de la autorităţi. Armata trebuie să fie de partea poporului, acum şi în vecii vecilor. Nu putem trage în civili. Suntem alături de Ucraina. Ne vom respecta jurământul militar”, a spus unul dintre dezertori. Ieri, serviciile speciale ucrainene (SBU) au anunţat că în ultimele şase săptămâni au arestat zece spioni ruşi suspectaţi că au încurajat violenţele în estul rusofon al Ucrainei. Direcţia de contraspionaj a SBU a anunţat miercuri că 40 de spioni ruşi au fost depistaţi în Ucraina, de la începutul lunii martie.

FĂRĂ PREMEDITARE Preşedintele rus a declarat că Rusia nu şi-a planificat niciodată acţiunile militare în Crimeea, dar a fost nevoită să intervină, în urma ameninţărilor reale la adresa etnicilor ruşi din peninsulă, relatează site-ul de ştiri Russia Today. Putin a adăugat că decizia privind Crimeea a fost susţinută în unanimitate în Consiliul rus de Securitate. El a mai afirmat că rezultatele referendumului au fost decisive în privinţa anexării peninsulei Crimeea. Putin a recunoscut pentru prima dată, ieri, că forţele armate ruse erau prezente în Crimeea, la referendumul din martie: ”În spatele forţelor de autoapărare din Crimeea, bineînţeles, se aflau militarii noştri. Ei s-au comportat foarte corect. Oamenii aveau nevoie să fie protejaţi”.

SCUTUL, CRITICAT Vladimir Putin critică amplasarea scutului antirachetă în estul Europei, considerându-l o ameninţare directă la adresa Rusiei. În sesiunea de răspunsuri la întrebările poporului, Vladimir Putin a declarat că nu mai înţelege raţiunea de a fi a NATO, după încheierea Războiului Rece, precizând că nu îi este frică de această alianţă militară. ”În privinţa negocierilor privind scutul antirachetă, aceste sisteme americane nu sunt defensive, ci fac parte din potenţialul ofensiv care este aşezat la periferia Europei. Ni s-a spus că scutul nu este împotriva noastră. Din punctul de vedere al experţilor, toată lumea înţelege că, atunci când desfăşori astfel de sisteme în apropierea frontierei noastre, ele pot intercepta poziţiile rachetelor noastre strategice de la sol”, a declarat Vladimir Putin.

ULTIMATUM Preşedintele rus a dat, ieri, un termen de o lună Ucrainei pentru soluţionarea diferendului cu Moscova privind gazele naturale, ameninţând că, în caz contrar, Rusia va introduce un sistem de plată în avans a livrărilor. Kievul a acumulat facturi neplătite de 2,2 miliarde de dolari şi refuză creşterea cu 80% a tarifului, o măsură decisă de Moscova la începutul lui aprilie. Trecerea la un sistem cu plata în avans înseamnă, de fapt, întreruperea furnizării gazelor naturale către Ucraina, implicând riscul perturbării livrărilor către UE, la fel ca în timpul crizei gazelor naturale din 2006 şi 2009. Într-o scrisoare trimisă către 18 lideri europeni, publicată la 10 aprilie, Putin i-a somat deja pe europeni să asigure plata datoriei de miliarde de euro a Ucrainei, altfel aprovizionarea lor fiind ameninţată. UE importă un sfert din gazele sale naturale din Rusia, iar aproape jumătate din aceste livrări tranzitează Ucraina. Preşedintele rus a solicitat consultări în vederea introducerii unor măsuri comune de stabilizare a economiei Ucrainei şi pentru asigurarea livrărilor şi tranzitului de gaze naturale ruseşti. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a anunţat ieri, într-o scrisoare adresată lui Putin, că UE acceptă asemenea discuţii. În opinia lui Putin, ”Europa nu poate să înceteze să mai importe gaze naturale ruseşti”.