Reprezentanţi ai României, Croaţiei şi Serbiei au semnat ieri, la Bucureşti, acordul acţionarilor pentru înfiinţarea firmei responsabile de dezvoltarea oleoductului Constanţa-Trieste, însă realizarea efectivă a proiectului depinde de implicarea Italiei şi Sloveniei. „Fără Italia şi Slovenia nu va fi niciun proiect”, a declarat directorul general executiv şi membru în Consiliul de Administraţie al companiei JANAF (Croaţia), Vladimir Vrankovic. Construcţia oleoductului implică cinci state, respectiv România, Serbia, Croaţia, Italia şi Slovenia. Potrivit secretarului de stat în Ministerul Economiei şi Finanţelor Viorel Palaşcă, Slovenia şi Italia nu şi-au desemnat încă firmele care să le reprezinte în proiect. “În Italia se aşteaptă alegerea noului Guvern, care va decide implicarea sau nu în proiect. Indiferent de participarea Italiei, proiectul poate merge mai departe. Există şi alte variante de traseu”, a apreciat Palaşcă. Din partea României, în firma de proiect sînt implicate companiile Oil Terminal şi Conpet, în timp ce din Serbia va participa Transnafta, iar din Croaţia, firma JANAF. Compania de proiect va fi înregistrată în termen de 45 zile la Londra şi va fi condusă, probabil, de un manager neutru, care să nu provină din niciuna din cele trei ţări implicate. Oleoductul Pan European Oil Pipeline (PEOP), cu o lungime de 1.400 kilometri, va traversa România, Serbia, Croaţia şi Slovenia, spre Italia, şi va fi una dintre rutele directe de transport a petrolului din zona estică a Mării Negre către piaţa europeană. Construcţia conductei face parte din obiectivului UE de reducere a dependenţei energetice faţă de Rusia şi ţările din Orientul Mijlociu. Palaşcă a spus că deocamdată managementul firmei va fi asigurat de un consiliu director format din şase membri, cîte doi din fiecare ţară care a semnat ieri acordul acţionarilor. Capitalul social al firmei este format din 2.100 de acţiuni, cu valoarea de 100 lire sterline pe titlu, iar fiecare ţară va controla cîte o treime. Palaşcă a adăugat că deja există solicitări de la mai multe companii pentru a investi în proiect, precum şi furnizori interesaţi, precum Azerbaidjanul sau Kazahstanul, iar statul român va face demersuri ca Oil Terminal şi Conpet să se numere printre investitori. “Azerbaidjanul sau Kazahstanul vor să fie cel puţin furnizori sau chiar investitori sau participanţi, dar asta se va stabili mai tîrziu”, a spus Palaşcă. Directorul general al Oil Terminal, Mihai Lupu, a precizat că mari traderi de petrol sînt interesaţi de proiect şi că există posibilitatea implicării şi a unor fonduri de investiţii sau companii. Un studiu de fezabilitate derulat de Banca Mondială, în valoare de două milioane de dolari, a indicat un volum anual de tranport prin oleduct de 60 milioane de tone de ţiţei. Studiul prevede trei variante de realizare a conductei, iar construcţia ar urma să înceapă anul viitor şi să fie încheiată în 2013. La un volum de 60 milioane tone ţiţei anual, în 20 de ani de la punerea în funcţiune a oleoductului, România ar putea obţine venituri de trei miliarde de dolari, potrivit lui Palaşcă. Costurile de construcţie a oleoductului sînt estimate la 2,9-3,3 miliarde de euro.