Liderii din UE au ajuns, vineri, la un acord pentru realizarea planului de reducere cu 20% a emisiilor de dioxid de carbon la nivel european, pînă în 2020. Nouă ţări din Europa de Est erau văzute în stadiul final al negocierilor ca principalele elemente de blocare a pachetului de măsuri pe tema luptei împotriva încălzirii climatice. Planul repartizează între ţările membre şi detaliază, pentru fiecare sector economic, eforturile necesare pentru a reduce, în ansamblu, emisiile de dioxid de carbon ale Uniunii.
Inspirat de acest acord, fostul vicepreşedinte american Al Gore a declarat vineri, la Poznan, că se poate ajunge la un acord mondial asupra climei, la Copenhaga, într-un an, reluînd sloganul de campanie al lui Barack Obama. “Yes, we can!” a exclamat laureatul Premiului Nobel pentru Pace pe 2007 în faţa miilor de delegaţi strînşi în sala de conferinţe, cu ocazia reuniunii ONU pe tema schimbării climatice. “Chiar dacă progresele par a fi dureros de lente, cred că motivele pentru a spera şi a fi optimişti sînt mai importante decît motivele ce ne fac să ne îndoim şi ne descurajează”, a afirmat Al Gore.
Grav afectat de incendii în ultimii ani, statul american California a anunţat că a adoptat un plan de reducere a emisiilor de gaze de seră cu 30% pînă în 2020, conform obiectivelor definite de o lege aprobată în 2006 de guvernatorul Arnold Schwarzenegger. Consiliul de Resurse al Californiei, însărcinat prin această lege să definească măsurile prin care se poate atinge obiectivul ambiţios de a reveni la nivelul emisiilor din 1990, a decis punerea în aplicare a unui program de limitare şi tranzacţionare a emisiilor care va acoperi 85% din emisiile statului. Planul, care fusese publicat în luna iunie într-o versiune preliminară, propune companiilor de electricitate să îşi acopere o treime din energia produsă din surse regenerabile, precum energia eoliană, solară sau geotermică. Planul cere şi constructorilor de maşini să vîndă vehicule mai puţin poluante. Amenajarea teritoriului este de asemenea abordată în acest plan, prevăzînd adaptarea infrastructurii la mersul pe jos în oraşe şi conceperea unor trasee mai scurte, de exemplu construirea unei reţele de trenuri de mare viteză, care ar determina populaţia să îşi folosească mai puţin maşinile.
Planul va fi aplicat din 2010. Se afirmă că veniturile generate de aceste proiecte vor fi mai mari decît costurile, venitul anual pe cap de locuitor urmînd să crească cu 200 de dolari pe an, ca rezultat al schimbărilor din economie, iar PIB-ul Californiei, cu şapte miliarde de dolari pe an.