Miniştrii Afacerilor Externe iranian, turc şi brazilian au semnat, luni dimineaţă, un acord privind un proiect de schimb de uraniu slab îmbogăţit iranian pentru combustibil puternic îmbogăţit, care ar urma să aibă loc în Turcia. Acordul a fost semnat în prezenţa preşedinţilor iranian, Mahmud Ahmadinejad, brazilian, Luiz Inacio Lula da Silva, şi a premierului turc, Recep Tayyip Erdogan. În cadrul acestui acord, Turcia va fi locul pentru a stoca uraniul slab îmbogăţit iranian. Urmează ca Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) să fie anunţată în mod oficial în legătură cu acest acord. După ce scrisoarea va fi primită de AIEA, trebuie redactat şi semnat un acord între Iran şi Agenţie.

AIEA cu sediul la Viena a negociat în noiembrie un schimb de combustibil cu Iranul. Conform propunerii făcute atunci, Iranul urma să trimită în Rusia 1.200 de kilograme din uraniul său slab îmbogăţit pentru a obţine în schimb combustibil puternic îmbogăţit fabricat de Franţa. Însă, regimul de la Teheran a refuzat această ofertă, cerând ca schimbul să se facă simultan sau în etape şi în cantităţi mici, pe teritoriul iranian. În prezent, Iranul acceptă să facă acest schimb în Turcia. Ministrul turc al Afacerilor Externe Ahmed Davutoglu a anunţat luni că nu mai este nevoie de sancţiuni vizând Republica islamică, după semnarea acordului de schimb. Iranul ar putea începe să trimită uraniu slab îmbogăţit în Turcia în decurs de o lună, după ce va semna un acord cu AIEA. Cantitatea pentru schimb este de 1.200 de kilograme de uraniu iranian îmbogăţit la 3,5% pentru 120 de kilograme de uraniu îmbogăţit 20%.

Acordul este privit cu prudenţă de Germania şi Marea Britanie. Proiectul de acord între Iran, Turcia şi Brazilia nu poate înlocui un acord între Iran şi AIEA, a spus luni purtătorul de cuvânt al Guvernului german. Acordul nu răspunde tuturor îngrijorărilor privind programul atomic al Iranului, a comentat şi şefa diplomaţiei UE, Catherine Ashton.

Iranul rămâne însă sub ameninţarea sancţiunilor ONU. Iranul a fost supus la presiuni pentru a pune capăt procesului de îmbogăţire a uraniului, necesar atât pentru producţia de electricitate, cât şi pentru arme. Regimul de la Teheran a respins în repetate rânduri cererea, subliniind că dezvoltă un program civil.