Preşedintele american, George W. Bush şi republicanii din Senat au ajuns la un acord asupra unui proiect de lege privind regulile de interogare a suspecţilor de terorism, despre care criticii susţin că permite tratamentul abuziv. Acordul intervine după mai multe zile de negocieri şi pare a oferi cale liberă Congresului în adoptarea legislaţiei privind procesele suspecţilor de terorism străini de la baza navală Guantanamo Bay, din Cuba.

Republicanii John Warner, John McCain şi Lindsey Graham susţin însă că proiectul preşedintelui Bush ar fi permis interogarea abuzivă a suspecţilor de terorism de către CIA şi organizarea unor procese inechitabile. Potrivit lui Graham, "compromisul a creat un program CIA pe care preşedintele îl doreşte în vigoare, fără a încălca obligaţiile asumate prin Convenţiile de la Geneva, respectiv tratamentul neabuziv al prizonierilor de război". Bush a salutat acordul, declarînd că va permite CIA să continue o politică vitală pentru securitatea Statelor Unite, după atentatele de la 11 septembrie. Preşedintele avea nevoie de lege, după ce Curtea Supremă a decis, în iunie, că planul său iniţial de a-i judeca pe suspecţii străini nu era conform standardelor juridice. El a negat repetat acuzaţiile potrivit cărora interogatoriile recurg la tortură.

Acordul stabileşte standarde mai riguroase referitoare la faptele ce constituie infracţiune potrivit legii crimelor de război, despre care un consilier apropiat negocierilor a spus că ar interzice tehnicile extreme de interogatoriu. Conform acordului, un inculpat va avea acces la dovezile clasificate prezentate juraţilor, cu toate că acestea i-ar putea fi puse la dispoziţie într-o formă parţial cenzurată. Documentul stabileşte limite mai stricte decît şi-ar fi dorit Bush în ceea ce priveşte mărturia obţinută prin constrîngere, fiind nevoie de un judecător care să decidă dacă aceasta este în interesul justiţiei. Dovezile obţinute prin tortură vor fi interzise. Democraţii, care sînt minoritari în Congres şi i-au sprijinit tacit pe republicanii care s-au opus proiectului, au afirmat că sînt îngrijoraţi că legea i-ar putea priva pe deţinuţi de drepturile fundamentale, precizînd că vor încerca să modifice actul normativ atunci cînd acesta va ajunge în Congres, săptămîna viitoare.