Iniţiativa potrivit căreia etnicilor români din alte state, care cunosc limba română, li se poate acorda la cerere cetăţenia română, cu posibilitatea păstrării cetăţeniei străine şi menţinerii domiciliului din altă ţară, a fost adoptată tacit, ieri, de Senat. Ea va fi transmisă Camerei Deputaţilor, care este Cameră decizională în privinţa acestui proiect. Etnicii români din alte state care vor să dobândească cetăţenia română trebuie să îndeplinească doar o parte dintre condiţiile prevăzute de legea în vigoare, respectiv să dovedească, prin comportare şi atitudine, loialitate faţă de statul şi poporul român, să aibă vârsta de 18 ani şi să fie cunoscuţi cu o bună comportare, să nu fi fost condamnaţi, în ţară sau în străinătate, pentru o infracţiune care îi face nedemni de a fi cetăţeni români. Prin acest proiect, etnicii români din afara graniţelor ar urma să fie exceptaţi de la celelalte condiţii valabile altor aplicanţi. Potrivit legislaţiei în vigoare, cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin, dacă s-a născut şi domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României sau, deşi nu s-a născut pe acest teritoriu, locuieşte în mod legal, continuu şi statornic pe teritoriul statului român de cel puţin 7 ani sau în cazul în care este căsătorit cu un cetăţean român de cel puţin 5 ani şi are asigurate mijloacele legale de existenţă. Alte condiţii cerute în prezent prin Legea cetăţeniei române sunt ca solicitanţii să cunoască limba română şi să posede noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială, şi să cunoască prevederile Constituţiei României.