NOUTĂŢILE ACORDULUI Consiliul director al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a avizat scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile române şi a aprobat încheierea unui nou acord de tip stand-by cu România, cu o durată de doi ani. Pentru Guvern, înţelegerea asigură un buffer de 2 miliarde euro, bani care pot fi folosiţi în caz de nevoie. De asemenea, garanţia FMI ajută la atragerea de bani mai ieftini din pieţe. În teorie... În practică, statul se împrumută mai scump, întrucât trebuie să mai achite şi un comision la Fond pentru cele două miliarde euro rezervate. Dar asta nu ne interesează pe noi. Important este ce se va întâmpla cu românul obişnuit în următorii doi ani. Experienţele anterioare nu sunt deloc plăcute. Ne amintim de austeritate, de tăierile de salarii şi pensii, de înăsprirea fiscalităţii, de inflaţie, de joaca de-a „poliţistul bun, poliţistul rău” pe banii şi nervii noştri. Ei bine, noua înţelegere pare să fie orientată şi spre români, nu doar spre România. În primul rând, Guvernul s-a angajat să majoreze salariul minim garantat şi să nu crească taxele şi impozitele. Ba mai mult, dacă experimentul „TVA la pâine” se încheie cu bine, autorităţile ar putea aplica măsura şi la alte alimente din coşul zilnic (carne etc). Pe de altă parte, autorităţile vor implementa noi taxe şi impozite prin care să fiscalizeze măcar o parte din economia „neagră“. Capete de afiş sunt impozitul forfetar pentru servicii şi industria HoReCa şi CASS pentru cei care obţin venituri din chirii şi arendă. Ambele taxe intră în vigoare de la 1 ianuarie 2014. De notat este că Guvernul şi-a asumat din nou rolul de „poliţist bun”, dând deja undă verde asaltului românilor împotriva clauzelor abuzive din contractele de servicii. Astfel, de la 1 octombrie încep procesele colective, în ciuda opoziţiei BNR, Asociaţiei Române a Băncilor şi FMI. O singură problemă mai rămâne de rezolvat - Legea falimentului personal. Aici, FMI se opune cu vehemenţă, susţinând că românii nu sunt încă atât de civilizaţi încât să poată beneficia de protecţie în faţa creditorilor. Culmea, în Ungaria, stat care se află într-o situaţie similară (multe împrumuturi neperformante, creditare blocată, economie stagnantă), acelaşi FMI a vândut Legea falimentului personal drept singura soluţie de redresare. Acolo se poate, aici nu. Dar asta este o altă poveste.

PLUS PENTRU BUSINESS În acelaşi timp, autorităţile ne spun că noul acord cu FMI asigură predictibilitate, transparenţă şi stabilitate mediului de afaceri. „Un program cu asemenea parteneri internaţionali creează premise de încredere pentru investitori. Practic, înţelegerea ne spune că, da, România este pe drumul cel bun. Misiunea FMI vine la revizia trimestrială şi notează dacă am îndeplinit parametrii bugetari, monetari şi de reformă”, a declarat, în weekend, prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Florin Georgescu. El a arătat însă că ţara noastră mai are şi câteva probleme importante - creşterea economică bazată în mare măsură pe agricultură, economisirea internă redusă şi dezintermedierea bancară. „Frica a generat o deprindere de a aduna bani albi pentru zile negre, însă am trecut de la extazul necontrolat de dinainte de criză la o prudenţă exagerată. Tocmai de aceea, soluţiile pentru România trebuie să se bazeze pe resurse interne, nu pe fluxul de capital străin mai puţin generos”, a conchis Georgescu. Nu în ultimul rând, acordul cu FMI impune şi un calendar alert de privatizări şi listări la bursă ale companiilor de stat.