Recomandarea de a nu semna un nou acord cu FMI, făcută joi de Societatea Academică din România, a fost contrată imediat de ministrul Finanţelor, Liviu Voinea, care susţine că, în lipsa unei înţelegeri cu „troica creditorilor internaţionali”, deficitul ar scădea, iar dobânzile la care se împrumută România ar creşte. Voinea a fost contrazis imediat de economistul Florin Cîţu, care i-a amintit că un deficit mai mic ar fi bun pentru creşterea economică şi că dobânzile la care s-a împrumutat România au scăzut abia după ce situaţia internaţională s-a calmat, nicidecum pentru că ţara noastră se ascundea sub „plapuma călduţă” a FMI, care a girat „nefacerea” de reforme.

Raportul Societăţii Academice din România (SAR), prezentat joi de economistul „mereu sceptic” Florin Cîţu, în care li se recomanda autorităţilor să nu mai semneze un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), a fost contestat prompt de ministrul Finanţelor, Liviu Voinea. „Dobânzile (la care se împrumută România din pieţele financiare - n.r.) vor creşte când vom termina acordul cu Fondul, iar deficitul va fi mai mic, nu mai mare”, a spus Voinea, susţinând că asta s-ar întâmpla din cauza creşterii costurilor de finanţare, motiv pentru care statul român ar fi obligat să se împrumute mai puţin. Declaraţia uşor confuză a ministrului nu a scăpat netaxată. Acelaşi Florin Cîţu, cunoscut pentru corecţiile bazate pe statistici pe care le aplică tot timpul politicienilor şi pseudo-analiştilor economici, a notat imediat, pe blogul său: „În timpul acordului cu FMI, România a avut ratingul de ţară scăzut până la categoria nerecomandată investiţiilor. Dobânzile la care Guvernul s-a împrumutat nu au scăzut (chiar şi cu FMI) până când nu s-au calmat pieţele internaţionale. Cât despre deficitul care va scădea... este un fapt benefic pentru creşterea economică. Aşadar, un argument în plus să renunţăm la acordul cu FMI”. De asemenea, chiar dacă avem o înţelegere cu FMI încă din 2009, investiţiile străine directe au scăzut drastic, iar majoritatea împrumuturilor statului se fac la scadenţe mici, ceea ce nu indică o încredere exagerată a jucătorilor în ceea ce se întâmplă aici. „Plapuma călduţă a costurilor de finanţare mici a determinat statul să nu facă nicio reformă de la declanşarea crizei economice”, a conchis Florin Cîţu. Multe voci importante, între care şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, susţin ideea că României i-ar fi mult mai bine fără FMI.