TRATAT Pe lângă majoritatea utilizatorilor de internet din România care condamnă semnarea de către conducerea statului a Tratatului Comercial Anti-Contrafacere (ACTA), prevederile acestui act sunt respinse chiar şi de către unii furnizori de internet. În acest sens, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Internet Service Providerilor, Mihai Bătrâneanu, a declarat că aplicarea prevederilor ACTA ar putea transforma furnizorii de servicii de acces la Internet în „Poliţia Internetului” şi va „încărca investiţional” bugetele operatorilor telecom. „Noi nu dorim să încărcăm operatorii telecom cu investiţii enorme pentru a face faţă monitorizării, scanării şi stocării unui trafic uriaş”, a afirmat Bătrâneanu la o dezbatere pe tema ACTA. El a adăugat că aplicarea ACTA poate avea ca efect „o mai mare permisivitate” în interceptarea şi intervenţia autorităţilor asupra datelor traficate şi stocate de clienţii unui furnizor servicii de acces la Internet.

FĂRĂ PREJUDICII În tabăra cealaltă, cea a susţinătorilor tratatului, şeful Direcţiei Expertize şi Constatări din cadrul Oficiului Român pentru Drepturi de Autor, Răzvan Câşmoiu, spune că ACTA nu va aduce prejudicii libertăţilor personale ale utilizatorilor de Internet şi nu va atrage măsuri suplimentare de monitorizare a utilizării Internetului. În altă ordine de idei, premierul Mihai-Răzvan Ungureanu a spus că Guvernul va întocmi un punct de vedere foarte consistent privind Tratatul Comercial Anti-Contrafaceri. Reprezentanţi din 22 de state membre UE şi Uniunea Europeană, printre care şi România, au semnat, la sfârşitul lunii ianuarie, la Tokyo, Tratatul Comercial Anti-Contrafacere (ACTA - Anti-Counterfeiting Trade Agreement), care nu va putea intra însă în vigoare fără aproarea Parlamentului European. Scopul acordului este, potrivit Parlamentului European, acela de a consolida respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv online, şi de a combate contrafacerea şi pirateria pentru bunuri precum haine de lux, muzică şi filme.