Controversatul acord comercial pentru combaterea contrafacerii, cunoscut ca ACTA, a primit bila neagră de la trei comisii din PE, cea pentru industrie, pentru justiţie şi cea pentru drepturile omului. Drept urmare, acordul este ca şi respins, deşi mai are de trecut un hop. Votul decisiv va avea loc în Comisia pentru comerţ internaţional INTA, pe data de 21 iunie, iar votul final în plenul PE urmează să se desfăşoare în luna iulie.

Acordul internaţional de combatere a contrafacerii (ACTA) este contestat pentru limitările pe care ar urma să le impună libertăţii de expresie pe internet. Pentru a putea intra în vigoare, ACTA avea nevoie şi de aprobarea PE, care însă nu poate aduce şi modificări. Negociat de UE, SUA, Japonia, Canada, Noua Zeelandă, Australia, Singapore, Coreea de Sud, Maroc, Mexic şi Elveţia, ACTA are rolul de a combate contrafacerea în sens larg, de la medicamente şi piese auto la pirateria pe internet. ACTA a fost ţinta unor proteste masive de stradă, în mai multe state europene şi în alte părţi ale lumii, din cauza prevederilor privind pirateria pe internet. Contestatarii ACTA susţin că formulările vagi din tratat pot conduce la îngrădirea unor drepturi şi libertăţi precum libertatea de expresie, dreptul la viaţă privată sau libera circulaţie a ideilor.