Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC) constituie, în fiecare an, punct de atracţie pentru turiştii care sosesc pe litoralul Mării Negre, dar şi pentru constănţeni. Din păcate, în 2009, criza economică şi-a pus amprenta şi asupra bugetului muzeului constănţean de importanţă naţională. Potrivit directorului MINAC, Gabriel Custurea, de la începutul lunii august, pragul muzeului a fost trecut de aproximativ 35.000 de vizitatori - cu aproximativ 15.000 de vizitatori mai puţini faţă de anul trecut -, care au adus, la bugetul instituţiei, aproximativ 250.000 lei, din cei 2.000.000 lei care ar trebui să constituie bugetul muzeului. „Firmele de turism nu mai rezistă crizei”, a declarat directorul Muzeului de Istorie, Gabriel Custurea, în cadrul unei conferinţe de presă organizată în cursul zilei de ieri, la sediul instituţiei muzeale. Acesta a adăugat că, la numărul de vizitatori se adaugă şi beneficiarii gratuităţilor, ceea ce face ca, per total, numărul vizitatorilor să crească la 40.000. Gabriel Custurea a mai spus că fondurile proprii ale Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie vor fi completate, însă, cu veniturile provenite din operaţiunile de salvări şi cercetări arheologice, prin descărcarea de sarcină arheologică a terenurilor, ceea ce aduce alţi 250.000 de lei la bugetul instituţiei.

Proiecte importante, sub egida Consiliului Judeţean Constanţa

La Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie (MINA) Constanţa urmează să se pună în aplicare patru proiecte de o importanţă deosebită, aflate sub egida Consiliului Judeţean Constanţa. Unul dintre acestea, proiectul-program „Hiperb“, în conformitate cu Acordul Bilateral încheiat între Guvernul României şi Guvernul Republicii Elene, prevede reabilitarea unei părţi a expoziţiei şi a depozitelor MINAC, precum şi renovarea interiorului clădirii şi achiziţionarea de echipament de înaltă tehnologie. Cel de-al doilea proiect vizează reabilitarea Edificiului Roman cu Mozaic. O atenţie deosebită se acordă promovării cetăţilor antice dobrogene, prin introducerea acestora în circuitul turistic. Cel de-al patrulea proiect, inclus în programul PHARE pentru dezvoltare durabilă şi promovare a turismului, prevede reabilitarea Monumentului Triumfal „Tropaeum Traiani” de la Adamclisi. De asemenea, în luna octombrie se va lansa un proiect care beneficiază de fonduri europene, în care sînt implicaţi bulgarii şi grecii, cu scopul de a promova tradiţia prelucrării metalului în jurul Mării Negre.

Împreună cu Universitatea „Ovidius”, MINAC va organiza, în prima decadă a lunii septembrie, o sesiune omagială care marchează 2000 de ani de la sosirea poetului exilat Ovidius pe meleagurile tomitane. Sesiunea de comunicări se va finaliza cu editarea unui volum care va reuni studii ovidiene. De asemenea, muzeul de arheologie constănţean se pregăteşte, în această perioadă, de tradiţionala sesiune ştiinţifică de comunicări „Pontica”, programată pentru luna octombrie, care va aduce, la Constanţa, invitaţi de prestigiu din ţară şi străinătate. Anul aceasta, manifestarea va marca 130 de ani de la prima menţionare a muzeului de arheologie la Constanţa. Cu acest prilej, va fi lansat şi cel de-al 42-lea volum „Pontica”, publicaţie acreditată de către Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţămîntul Superior (CNCSIS), la categoria B +, cea mai înaltă categorie pe care o poate avea o revistă de acest gen.

Săpăturile preventive la şoseaua de centură continuă

Campania de cercetare la şantierele arheologice continuă şi în luna septembrie, la Cheia, Adamclisi, Capidava şi Pantelimon, iar pînă la sfîrşitul acestei luni se vor mai efectua săpături şi la Hîrşova, cercetările fiind finalizate, pentru acest an, la Oltina şi Capidava (extra muros). De asemenea, arheologii constănţeni sînt implicaţi, în prezent, la săpăturile preventive la şoseaua de centură. Un punct important îl constituie, în acest moment, săpăturile de la Ovidiu-Poiana, dar şi cele de la Cumpăna, unde s-au găsit resturi de ziduri şi material ceramic. La Poiana, săpăturile au scos la iveală un important material ceramic provenind din perioada romană, secolele II şi III. În acest sector s-au găsit şi un fişic de monede din bronz, o oglindă şi suportul său, din perioada romană, secolele II-III (moment de maximă dezvoltare a romanităţii pe teritoriul dobrogean). Din cele zece puncte cercetate pînă în acest moment, pe şoseaua de centură, săpăturile sînt relevante doar pentru cinci dintre acestea. Specialiştii Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie continuă, însă, să supravegheze arheologic lucrările care se desfăşoară pe şoseaua de centură, pentru a putea interveni cu săpături de specialitate.