Preşedintele delegaţiei Parlamentului European (PE) pentru relaţiile cu Ucraina, europarlamentarul român Adrian Severin, a calificat ieri, la Bruxelles, actuala situaţie legată de livrarea gazelor ruse în Europa drept o criză energetică. „Această criză este una politică care are nu numai consecinţe politice, dar şi scopuri politice”, a declarat Andrei Severin, în cadrul şedinţei Comisiei pentru afaceri externe a PE. El a adăugat că discuţiile de joi în cadrul acestei reuniuni “nu sînt unele bilaterale, ci unele cel puţin trilaterale, în care UE acţionează nu numai ca mediator, ci şi ca parte politică”. Adrian Severin a precizat că parlamentarii europeni vor audia în cadrul reuniunii Comisiei menţionate reprezentanţii celor două părţi - rusă şi ucraineană, pentru “a înţelege dacă acestea sînt pregătite să respecte interesele UE”, întrucît, a adăugat el, “ele (Rusia şi Ucraina) au interese în UE”. “Noi vrem să ni se explice cum vor ţine ele (Rusia şi Ucraina) cont de interesele noastre, atunci cînd vorbim de relaţiile UE cu aceste două ţări”, Rusia şi Ucraina, a mai declarat europarlamentarul român. “Problema cu care ne confruntăm nu e o criză naturală, ci una artificială. În consecinţă, nu ni se cere să soluţionăm o criză, ci să ne poziţionăm faţă de o strategie de management prin criză. Cu alte cuvinte, această criză a fost necesară pentru a se atinge un număr de scopuri politice. În consecinţă, chestiunea nu este una tehnică sau comercială, ci una politică”, a declarat Severin. “Sperăm că Rusia şi Ucraina au înţeles mesajul nostru: UE, statele membre şi cetăţenii lor, au un interes legitim privind securitate energetică şi nu acceptă ca disputa dintre Ucraina şi Rusia să se rezolve pe seama interesului lor. Atît timp cît atît Rusia, cît şi Ucraina au nevoie în mod obiectiv de relaţii mai bune şi mai strînse cu UE, ele trebuie să-şi rezolve problemele într-un mod care ia în considerare interesele europene, evitînd orice manipulare politică a furnizării şi tranzitului energiei, acceptînd totodată realitatea constînd în UE ca partener colectiv pentru negociere şi cooperare”, a mai afirmat eurodeputatul PSD. În viziunea lui Severin, “la rîndul ei, Uniunea ar trebui să înveţe lecţia: soluţia pe termen scurt pentru actuala problemă este tocmai cea pe termen lung, mai precis o politică energetică comună capabilă să promoveze o strategie europeană consolidată care să integreze interesele strategice şi priorităţile ţării sursă (Rusia) şi ţărilor de tranzit (Ucraina)”. În acest scop, odată ce problema e corect definită, UE are nevoie de voinţa politică precum şi de instrumentele juridice şi instituţionale pentru a o pune în aplicare (cel puţin intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona), a concluzionat Adrian Severin. La reuniune extraordinară comună a participat, într-un final, doar delegaţia ucraineană, reprezentantă prin Grygoriy Nemyria (vicepremier), Borys Tarasiuk (preşedintele Comisiei de integrare europeană a PE), Oleh Dubina, preşedintele companiei Naftogaz, respectiv Bohdan Sokolovskiy, reprezentantul special al preşedintelui Ucrainei. Delegaţia rusă nu a mai participat la reuniune, fiind invocată prelungirea unei întîlniri la Comisia Europeană a preşedintelui Gazprom (Alexey Miller), respectiv o întîrziere de avion, pentru restul Delegaţiei. De asemenea, în cursul zilei, a avut loc o convorbire telefonică între preşedinţii Gazprom respectiv Naftogaz.

Ucrainenii au subliniat, în cadrul reuniunii de la PE, faptul că Ucraina şi-a respectat obligaţiile, că doreşte reluarea negocierilor şi că nu intenţionează să facă parte dintr-un război de propagandă. Ei au menţionat totodată că pot fi de acord cu mărirea preţului de achiziţie a gazului rusesc - pînă la cel al pieţei - atît timp cît cresc şi tarifele de tranzit (pe care le încasează Ucraina - n.r.).