După ani buni din regimul Băsescu în care nu mai pridideau laudele la adresa campaniei DNA privind plimbarea personalităților publice încătușate prin fața camerelor de luat vederi, s-a întors roata. Atât din afara granițelor, cât și din instituțiile de specialitate ale statului vin tot mai multe semnale și semne de întrebare pe marginea faptului că spectacolul cătușelor nu este însoțit și de dovedirea în instanță a acuzațiilor DNA cu privire la persoanele ridicate de mascați. Constanța este un exemplu în acest sens. La cinci ani și jumătate de la trimiterea în judecată a primarului Radu Mazăre în eternul dosar al retrocedărilor de la Constanța, ieri, magistrații  Curții de Apel București au ascultat explicațiile expertului topo-cadastral, care a arătat că așa-zisele expertize ale DNA nu coincid cu realitatea din teren. Potrivit avocatului primarului Radu Mazăre, Ioana Focșa, la termenul precedent, cel de-al 63-lea, expertul Marian Chirițoiu a explicat că terenurile care fac obiectul dosarului retrocedărilor cercetate în dosar nu sunt aceleași cu cele identificate de DNA. Așa se face că ieri, la cea de 64-a înfățișare, a avut loc vizionarea terenurilor în cauză. Nu în teren, ci cu ajutorul unui videoproiector care a prezentat imaginea a 10 terenuri. Așadar, toate obiecțiunile pe care le-au avut părțile la termenul din februarie vor fi rediscutate. Avocatul Ioana Focșa a afirmat că la termenul de ieri au fost vizionate terenurile identificate greșit de DNA și au fost analizate obiecțiile procurorilor la expertixa topo-cadastrală. „S-a analizat fiecare teren în parte, cu toate detaliile ce țin de poziționare, formă, dimensiune și valoare, dacă este domeniu public sau este domeniu privat. Până acum, expertul oficial a spus că toate lucrările erau în regulă din punctul nostru de vedere. La următorul termen, care va fi în 21 aprilie, vor fi discutate detaliile expertizei tehnico-geologice“, a spus Focșa.

            ISTORICUL ELUCUBRAȚIILOR Exemplul dat ieri este doar o mostră din seria aberațiilor debitate de procurori de-a lungul timpului în dosarul retrocedărilor de la Constanța. Mai amintim că, în trecut, pe lângă faptul că au identificat greșit terenurile, acuzațiile aduse lui Radu Mazăre de procurorii DNA de la București și de la Constanța s-au bătut cap în cap. Dacă cei de la București reclamau că terenurile înstrăinate făceau parte din domeniul public al statului și că nu puteau fi vândute, cei de la Constanța (într-un dosar disjuns din dosarul mare al retrocedărilor și care vizează terenul de sub Castel și de sub Cazinoul din Mamaia) spuneau că făcea parte din domeniul privat al orașului, ceea ce înseamnă că putea fi vândut. Mai spunem și că procurorii DNA nu au recunoscut evaluarea făcută de experții desemnați de instanță. Mai exact, DNA a susținut că expertul numit de instanţă nu a fost în teren să verifice terenurile respective, ceea ce este o minciună sfruntată, potrivit declarațiilor de la acea vreme ale lui Mazăre. El a explicat că, dimpotrivă, specialistul DNA a fost cel care a făcut verificările de pe scaun. Cea mai recentă bombă aruncată ”pe piață“ de procurori arată că, în dosarul de la Constanța, deși terenurile au fost vândute de Consiliul Local, nu de primar, în baza unei expertize realizate de un specialist stabilit prin licitație publică, care, între timp, a devenit și președintele Asociației Naționale a Evaluatorilor din România, urmărirea penală este pornită pe numele primarului. Mai mult, DNA a realizat o expertiză bazată pe prezumții, care spune, de exemplu, că terenul care este în jurul Castelului a fost subevaluat pentru că acolo, dacă s-ar fi construit un ansamblu rezidențial, terenul n-ar fi costat 24 de euro/metru pătrat, ci 94. Hiba în logica expertului tocmit de DNA constă în faptul că terenul cu pricina aparține de un monument istoric - Castelul, iar terenul nu poate susține niciun ansamblu rezidențial, ci are destinația exclusivă de spațiu verde. Dacă mai săpăm un pic în analele acestui dosar, vom mai scoate la lumină și alte elucubrații ale procurorilor, dar spațiul editorial nu permite acest lucru.

            CĂUTĂM PĂGUBIȚII Amintim că primarul Radu Mazăre a fost trimis în judecată de DNA în 28 octombrie 2008, alături de 36 de persoane, între care foşti şi actuali funcţionari din Primăria Constanţa şi Oficiul de Cadastru, mandatari şi notari publici, în dosarul privind atribuirea nelegală a unor terenuri. Printre persoanele cercetate se numără și președintele Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, care s-a prezentat, ieri, la Curtea de Apel București alături de primarul Constanței. După câteva ore petrecute în instanță, Constantinescu a declarat: "Din păcate, presa nu poate participa la şedinţele din sala de judecată, pentru a vedea unde a ajuns justiţia din România într-un proces care durează de peste opt ani, în care sunt 37 de oameni inculpaţi şi în care nu există niciun păgubaş şi nicio instituţie a statului român care să se constituie parte civilă, ca să se poată vorbi de o fraudă". Conform afirmațiilor sale, instanța a constatat, ieri, că niciunul dintre cele şapte terenuri care sunt în rechizitoriul DNA şi care încifrează zeci de milioane de euro - aşa-zisa pagubă - nu este identificat de experţii dispuşi de judecătorie în locul care este trecut în rechizitoriul procurorilor. Și neregulile din curtea DNA continuă.  "Până în acest moment, DNA a mers pe mâna unor specialişti care nu au calificarea de experţi topografi, de experţi evaluatori-imobiliari recunoscuți de Asociaţia Naţională a Evaluatorilor din România. Nu au nici măcar avizul Ministerului Justiţiei să facă expertize topografice şi, respectiv, imobiliare şi, ca atare, suntem târâţi Constanţa - Bucureşti şi ei cheltuie zeci de milioane din bani publici pentru aceste anchete. Astăzi, expertiza a demonstrat că cele şapte terenuri nu sunt în poziţiile indicate, ci sunt la distanţe între 345 de metri şi câţiva kilometri de terenurile reale retrocedate, iar valorile sunt supraumflate de procurori", a mai spus Constantinescu. El a mai afirmat că judecătorii au constatat, ieri, că specialiştii DNA nu au luat în consideraţie profesionist planurile cadastrale şi principiile care stau la baza evaluării topografice. "Evaluările lor s-au făcut în birou, pe calculator, fără să se deplaseze în teren şi să vadă efectiv la faţa locului situaţia, dovadă că unul din terenurile incriminate este la intrarea în Constanţa dinspre Ovidiu şi unde sunt puţurile de apă ale judeţului Constanţa, unde, conform legii, nu ai voie să construieşti absolut nimic. Nici măcar copaci nu ai voie să plantezi", a mai spus Constantinescu.