Partidul Comuniştilor din R. Moldova (PCRM) a cerut Procuraturii Generale tragerea la răspundere a preşedintelui parlamentului, preşedintelui interimar Marian Lupu, pe care îl acuză de fraudarea alegerilor prezidenţiale din 16 decembrie şi uzurparea puterii în stat. Deputatul comunist Sergiu Sârbu, care a depus demersul la procuratură, a declarat că Marian Lupu se face vinovat de falsificarea alegerilor prin faptul că le-a impus deputaţilor să arate buletinele de vot după ce au votat la scrutinul din 16 decembrie, iar din această cauză Curtea Constituţională a invalidat scrutinul. De asemenea, potrivit comuniştilor, Marian Lupu este principalul responsabil de uzurparea puterii în stat, deoarece în calitatea sa de preşedinte interimar nu a întreprins acţiunile necesare pentru dizolvarea Parlamentului care nu a identificat o soluţie pentru alegerea preşedintelui.
Marian Lupu se află într-o vizită oficială la Kiev. Purtătorul său de cuvânt, Iulian Bercu, a comentat acţiunile şi declaraţiile comuniştilor ca fiind politice. „Marian Lupu nu le-a impus deputaţilor să arate cum au votat, ci doar a făcut un apel în acest sens, în condiţiile în care asemenea practici au fost aplicate de mai multe ori până acum. Se pare că PCRM merge pe această cale doar pentru a face spectacol”, a declarat acesta. Şi juristul Vladislav Gribincea a declarat că nu consideră că procuratura ar avea motive pentru a începe urmărirea penală solicitată de comunişti.
Curtea Constituţională de la Chişinău a invalidat săptămâna trecută alegerile din 16 decembrie pentru că a fost încălcat secretul votului. Odată cu decizia Curţii au fost stopate şi alegerile repetate pentru funcţia de preşedinte, preconizate pentru 15 ianuarie. În urma acestei decizii, Alianţa pentru Integrare Europeană a anunţat că intenţionează organizarea unui referendum constituţional, la care să solicite votul poporului în privinţa modificării procedurii de alegere a preşedintelui. Mai multe partide politice au criticat această decizie, învinuind Alianţa că doreşte să se menţină la putere cu orice preţ.
Pe de altă parte, situaţia pare să se normalizeze măcar în partea transnistreană. Un fost oficial din domeniul gazului şi fost ministru al Industriei, Piotr Stepanov, a fost numit ieri de Sovietul Suprem de la Tirapol în funcţia de premier. Candidatura acestuia a fost propusă de liderul autoproclamatei republici nistrene, Evgheni Șevciuk. Piotr Stepanov a fost în anii 1996 - 2005 director general al întreprinderii Tiraspoltransgaz. La 25 martie 2005 a numit în funcţia de director general al Tiraspoltransgaz-Transnistria. În 2007, a fost desemnat de fostul lider transnistrean, Igor Smironov, ministru al Industriei.
Aşa-numita Constituţie a Transnistriei a fost modificată în iunie 2011, după modelul Legii Supreme a Federaţiei Ruse. Una din principalele prevederi este introducerea Guvernului şi a funcţiei de prim-ministru. Până în prezent, funcţia executivă revenea Cabinetului de Miniştri. Funcţia de prim-ministru, la fel ca şi Guvernul au lipsit în structura conducerii Transnistriei începând cu anul 2000. De atunci, potrivit vechii Constituţii, preşedintele republicii separatiste a fost şi conducătorul regiunii, şi şeful Executivului. Timp de 11 ani, cele două funcţii au fost deţinute de Igor Smirnov.