Institutul pentru Politici Publice (IPP) atrage atenţia PDL cu privire la consecinţele promovării temei fraudei în alegeri la nivelul încrederii populaţiei în procesul electoral. „Un partid democratic trebuie să folosească toate mecanismele democratice (sesizări privind cazuri concrete de încălcare a legii prin comiterea unei fraude electorale în timpul campaniei, în ziua de vot şi mai ales în noaptea numărării voturilor) pentru a dovedi o pretinsă fraudă. Acuzele anticipate de fraudă ale unui partid, fără prezenţa reprezentanţilor săi în secţiile de votare la numărarea voturilor/încheierea proceselor verbale, descurajează cetăţenii activi să mai creadă vreodată într-un proces electoral corect administrat în ţara noastră”, susţin reprezentanţii IPP în cadrul unui comunicat de presă. IPP cere tuturor partidelor politice să trateze cu seriozitate lista centralizatoare a rezultatelor alegerilor la nivelul secţiilor de votare, întocmită de specialiştii Institutului Naţional de Statistică detaşaţi la Biroul Electoral Central. De altfel, IPP a solicitat public, cu prilejul fiecărui scrutin, să se investigheze sesizările privind nereguli/suspiciuni de fraudă, urmând să se comunice populaţiei care au fost rezultatele şi, ulterior, deciziile. „Dacă toate calculele politice ale PDL arată că actualul preşedinte suspendat, pe care îl susţin, ar fi avantajat de neprezentarea electoratului, partidul are datoria să explice motivele pentru care promovează boicotarea referendumului prin neparticipare la vot, dar nu să descurajeze votanţii să mai participe la referendum. De altfel este surprinzător faptul că 89 de oameni reprezentând Colegiul Director al Partidului Democrat Liberal (cu o singură abţinere) au ales ca, în locul unui eventual îndemn public, să decidă ei, în numele membrilor şi simpatizanţilor, ca aceştia să nu se mai prezinte la vot, ca şi când conduita simpatizanţilor se stabileşte într-un for politic”, se mai arată în comunicat.