Cea de-a III-a ediție a Taberei Naționale de Creație „Adamclisi Art Archaeology”, care a debutat pe 1 august, s-a încheiat miercuri seară, cu vernisajul expoziției însumând lucrări de pictură și sculptură, realizate de tinerii participanți. Evenimentul a avut loc la sediul „MWCHIM Plant Protect”, de pe aleea monumentului Tropaeum Traiani din Adamclisi.

„Tabăra de creaţie este în sine o lucrare amplă colectivă, care are spiritul ei, construită din lucrări individuale ce aparţin tinerilor creatori având apartenenţa la diferitele spaţii, culturi şi şcoli. În această vatră a taberei din Adamclisi, în efortul serios de concentrare sau din relaxare, din joacă, s-a produs neprogramat o sinteză între emoţia spaţiului istoric trecut, frumuseţea geografiei prezente, aproape neschimbată, a locului şi limbajul vizual în multiple forme stilistice actuale de exprimare, clasice şi moderne”, a apreciat prof. univ. dr. Daniela Țurcanu, prezentă la vernisaj.

„MATRICE STILISTICĂ, VATRĂ, ALTAR”

Referindu-se la posibilitatea tinerilor participanți de a crea în natură, „en plein air”, de a se lăsa vrăjiți de pitorescul Adamclisi, de locurile sale fermecătoare și moștenirea sa istorică, prof. univ. dr. Daniela Țurcanu a subliniat: „Peisajul în plein air domină varietatea tematică, dintr-o conştiinţă rămasă vie a perpetuării în timp a şcolii de pictură dobrogene de la Balcic, în care lumina strălucitoare şi culoarea caldă imprimă creaţiei un aer oriental, de meditație, linişte şi pace şi care te face să te simţi contemporan cu Tonitza, Petraşcu, Ştefan Dimitrescu, Iser, Dărăscu, Jean Al. Steriade, Şirato, Cecilia Cuţescu-Storck, Lucian Grigorescu, Henri Catargi, Samuel Mützner, Lucia Dem-Bălăcescu, Max W. Arnold, Nutzi Acontz, Constantin Artachino, Kimon Loghi, Margareta Sterian, Paul Miracovi, Ion Theodorescu-Sion, Eustaţiu Stoenescu, P. Iorgulescu-Yor, Victor Brauner, Vasile Popescu etc. Te simţi solidar cu antecesorii şi succesorii tăi şi cu comunitatea pe care o numeşti, în adâncul sufletului tău, matrice stilistică, vatră, altar”.

Creațiile de pictură și sculptură realizate în cadrul taberei sunt semnate de: Elena Pîrvu, Laura Armeanu, Ovidiu Cristea, David Tăicuțu, Albert Kaan Tilkioglu, Ionuț Ștefan, Ovidiu Toader (Universitatea Națională de Arte din București, Facultatea de Arte Plastice), Ana Dumitru (Jacobs University Bremen, Secția Neuroștiință și Psihologie Cognitivă), Irina Novițchi, Mihaela Pancrat, Mihaela Boțan Florescu (Universitatea Ovidius „Constanța”, Secția Pedagogia Artelor Plastice și Decorative), Andreea Sterian, Cristina Bucuran (Colegiul Național de Arte „Regina Maria” Constanța). Studenților de la Universitatea „Ovidius” din Constanța și elevelor de la Colegiul Național de Arte „Regina Maria” din Constanța li s-au alăturat absolvenții Universității Naționale de Arte din București, departamentele Pictură și Sculptură.

INEPUIZABILE SURSE DE INSPIRAȚIE: NATURA ȘI ISTORIA

După cum a apreciat prof. univ. dr. Daniela Țurcanu, care a susținut vernisajul expoziției, artiştii, pictori şi sculptori, pasionaţi de specificul locului, au găsit surse de inspirație în „biserică, monumentul triumfal, mărturiile creştine, vestigiile arheologice, fântâni, văi şi dealuri aride, calcarul alb cochilifer, rămas că mărturie a vechilor munţii hercinici (400 milioane de ani), ape, lumina, culoare, timpul care trece, sublimul depărtării în timp”.

TINEREȚE, SIMBOL, TRĂIRI ȘI CREDINȚĂ

Luând ca reper tinerețea participanților, dorința lor de înălțare spirituală prin artă, prin creațiile lor, prof. univ. dr. Daniela Țurcanu a subliniat: „Dorinţa înaintării în spaţiu este simţită mai mult prin rapiditatea şi forţa tinereţii, prin puterea mentalului care creează opere de artă reprezentative ale prezentului, pline de încărcătură simbolică, profund umane, ce conduc spre înălţimi spiritul veşnic neobosit în a adăuga noi trepte scării către cer, pe care urcă triumfător, generaţie de generaţie, asigurând o sfântă continuitate solidară. Prin sentimentele de credinţă sincere şi curate ale tinerilor se deschid porţi către inimi, dar şi către înălţimi, făcând traducerea cuvântului Adamclisi nu în cuvinte, ci prin trăire înălţătoare, nemuritoare, la care trebuie să se ridice adevărata Biserică a Omului, afirmată prin culori aşternute pe pânză sau prin dalta săpată în piatră”.

CREȘTINISM ȘI MULTICULTURALISM

Pentru cei care doresc să afle de ce Dobrogea este sursă inepuizabilă de inspirație, prin natură, dar mai ales prin istoria ei milenară și prin multiculturalismul ei unic în lume și de ce Adamclisi este atât de fascinant, prof. univ. dr. Daniela Țurcanu oferă o scurtă lecție de istorie locală.

„Dobrogea e tărâmul în care istoria trecută şi prezentă a făcut posibilă convieţuirea în pace a multor etnii. Astfel, multiculturalismul constituie aici baza culturii. În antichitate aici trăiau geţii, o ramură a tracilor înrudiţi cu dacii; s-au aşezat printre ei sciţii - popor de origine iraniană - veniţi din stepele nord-pontice. Au venit grecii, care au întemeiat şi ei colonii active în epoca elenistică şi romană. Iată că, de fapt, Dobrogea a fost romană, apoi bizantină, după care a aparţinut primului țarat bulgar, din nou bizantinilor şi iarăşi bulgarilor. A fost apoi încorporată în Ţara Românească şi apoi cucerită de turci. În primii ani ai creştinismului, în Cetatea Adamclisi a propovăduit creştinismul Sfântul Apostol Andrei, primul apostol, cel întâi chemat, şi mulţi alţi sfinţi mucenici ai lui Hristos. Tropaeum Traiani este un monument triumfal realizat după planurile arhitectului Apolodor din Damasc, construit între anii 106-109 d.h. Existând mai multe ipoteze, se presupune, în varianta clasică, faptul că acesta a fost ridicat în cinstea împăratului Traian pentru a comemora victoria romanilor asupra dacilor din anul 102”, a spus prof. univ. dr. Daniela Țurcanu.

Tabăra „Adamclisi Art Archaeology” s-a desfășurat, în perioada 1-10 august, la inițiativa Asociației Glykon, avându-l ca președinte și coordonator artistic pe conf. univ. dr. Gheorghe Caruțiu. Prima ediție a evenimentului a avut loc între 18 și 29 august 2014, iar cea de-a doua, între 29 august și 7 septembrie 2015.

Anul acesta, managerii de proiect ai Taberei „Adamclisi Art Archaeology” au fost: Petric Emanuel, Marius Sterian (Timac Agro România), Renato Cristea, Iulian Achim și Andrei Sorin.

Citește și:

Artiștii de la „Adamclisi Art Archaeology“ vă invită, miercuri, la vernisaj

Tineri artiști din Constanța, București și Germania creează la Adamclisi