România şi Bulgaria au primit mai multe semnale care confirmă că vor deveni membre ale UE de anul viitor, deşi vocile critice avertizează că cele două state ar putea să nu facă faţă integrării, iar opinia publică occidentală este îngrijorată de riscul migraţiei masive. Menţionarea unor eventuale sancţiuni este menită să îi liniştească pe criticii extinderii, care argumentează că cele două state sînt prea sărace, corupte şi ineficiente din punct de vedere administrativ pentru a face faţă integrării. Dacă România şi Bulgaria nu vor îndeplini termenele-limită stabilite în raportul CE, liderii UE vor propune iniţial excluderea lor de la unele politici comune şi blocarea unora dintre subvenţiile destinate agriculturii şi dezvoltării regionale. Preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, şi comisarul pentru Extindere, Olli Rehn, vor vizita Bulgaria şi România astăzi şi mîine, pentru a le explica recomandările liderilor celor două state. Proiectul de raport subliniază că Executivul comunitar "menţionează o serie de domenii în care vor fi luate măsurile adecvate pentru a facilita funcţionarea UE, în cazul în care cele două ţări nu vor întreprinde acţiuni de remediere". Printre aceste domenii se numără combaterea corupţiei şi a criminalităţii organizate, mai ales în cazul Bulgariei, sistemul judiciar, administraţia publică şi standardele în industria alimentară. România, cu o populaţie de 22 de milioane de locuitori, va deveni a şaptea ţară din spaţiul comunitar din punctul de vedere al numărului de locuitori. Bulgaria (opt milioane de locuitori) va fi cea mai săracă ţară membră UE, venitul pe cap de locuitor reprezentînd o treime din media comunitară. Comisarul UE pentru Extindere, Olli Rehn, a apreciat că o amînare cu un an a aderării ar fi o măsură umilitoare pentru cele două ţări, fapt care ar declanşa reacţii anti-UE, afectînd relaţiile cu Bucureştiul şi Sofia. Posibilele sancţiuni presupun că, pentru o perioadă limitată, deciziile judiciare din cele două state nu vor fi recunoscute în spaţiul UE, iar exportul unor alimente ar putea fi restricţionat. Diplomaţii europeni au explicat că, după noul val al extinderii, procesul integrării de noi membri va fi oprit cîţiva ani.

După ce Executivul european va prezenta, astăzi, raportul privind evoluţia României şi Bulgariei, aderarea României şi a Bulgariei va fi discutată în Legislativul comunitar pe 4 octombrie, cînd Comitetul pentru Afaceri Externe (AFET) va dezbate două rezoluţii, una privind România şi cealaltă pentru Bulgaria, pe 5 octombrie, cînd cele două texte vor fi supuse la vot în Comitet şi pe 11 octombrie, în cadrul mini-sesiunii de la Bruxelles, cînd cele două rezoluţii vor fi votate în plen. Consiliul European se va întruni de două ori pînă la sfîrşitul anului, în Finlanda, pe 19 - 20 octombrie, şi la Bruxelles, pe 15 decembrie, decizia finală privind aderarea urmînd a fi luată, pe baza raportului de pe 26 septembrie, în cadrul acestei ultime întîlniri.

“Nu se va recomanda amînarea aderării”

"Raportul de analiză a României aşteptat, marţi, la Bucureşti, va conţine recomandări în aceleaşi domenii ca şi cel precedent, deşi în unele dintre acestea progresul este mai mare, iar în altele mai este de făcut", a declarat Jonathan Scheele, şeful Delegaţiei CE la Bucureşti. El a precizat că raportul CE va conţine şi recomandări, sugerînd că acestea vor fi făcute pe domeniile sancţionate şi în precedentul raport, dat publicităţii în 16 mai. Şi comisarul european pentru Justiţie, Franco Frattini, a dat de înţeles că, astăzi, CE va recomanda aderarea celor două ţări la UE fără activarea imediată a clauzelor de salvgardare: "Nu vom cere aplicarea imediată a clauzelor de salvgardare, însă această posibilitate există în continuare, deoarece ea este stipulată în Tratatul de aderare". Informaţiile privind aderarea în 2007 au fost confirmate şi de preşedintele Traian Băsescu: "Raportul va recomanda aderarea României la 1 ianuarie 2007. În orice caz, nu se va recomanda amînarea aderării." Şeful statului consideră că nu vor exista, în raport, recomandări privind activarea unor clauze de salvgardare sectoriale, dar că, dată fiind experienţa UE cu alte state membre, se va stipula continuarea monitorizării României după aderare. Deputatul PSD Victor Ponta a declarat, ieri, după şedinţa Biroului Permanent Naţional al formaţiunii, că Raportul pe care CE îl va publica astăzi va semnala faptul că Justiţia din România merge "groaznic". Ponta a apreciat că "este foarte clar" că agricultura şi justiţia se află într-o situaţie catastrofală: "Marea Justiţie, unde ministrul Macovei are o relaţie foarte bună cu un comisar european, din păcate merge groaznic, asta se va spune şi în Raport". Deputatul PSD a atras însă atenţia că o redresare a situaţiei nu se poate face doar prin "plecarea" celor doi miniştri, Gheorghe Flutur, respectiv Monica Macovei, ci printr-o "regîndire" a celor două sisteme. La rîndul său, ministrul de Externe Mihai Răzvan Ungureanu a declarat că raportul CE nu va mai conţine celebrele "steguleţe roşii", care consemnează lipsa de progres în anumite domenii. "Comisarii europeni vor folosi probabil alte expresii şi formulări. Dacă totuşi am continua să le folosim, am constata că au mai rămas doar două: cel referitor la agenţiile de plăţi în agricultură şi în domeniul sanitar-veterinar". Ministrul a ţinut însă să sublinieze că după 1 ianuarie 2007 "se va încheia oficial procesul de aderare, demarat în 1999. Va începe însă un alt proces, cel de integrare a societăţii româneşti în structura europeană. Acesta va dura mult mai mult decît aderarea. Nu ne va fi uşor în buzunare şi nu ne va fi uşor să îndeplinim standardele europene de calitate. Va fi cel mai amplu proces de modernizare prin care a trecut vreodată România".