Scandalul înregistrărilor audio, care aruncă o lumină nefavorabilă asupra unor figuri-cheie ale politicii din Bulgaria, împiedică aderarea la Schengen, susţin europarlamentarii socialişti Iliana Iotova şi Ivailo Kalfin, citaţi ieri de cotidianul sofiot ”Trud”. În ultima lună, viaţa politică din Bulgaria este zguduită de un amplu scandal, după publicarea în presă a unor înregistrări audio ale convorbirilor telefonice ale şefului Agenţiei Vamale, Vanio Tanov, cu premierul Boiko Borisov şi cu alţi înalţi oficiali din Guvernul lui. Convorbirile aruncă o lumină nefavorabilă asupra participanţilor, sugerând trafic de influenţă din partea premierului Borisov în favoarea unui om de afaceri şi a unui angajat al agenţiei vamale şi dezvăluie existenţa unor conflicte personale între membrii guvernului. Bulgaria nu se grăbeşte cu aderarea la Schengen, a declarat, vineri seara, ministrul bulgar al Afacerilor Externe, Nikolai Mladenov. Ministrul a precizat totuşi că ţara sa va adera la spaţiul european fără frontiere în anul 2011.

Înregistrările convorbirilor telefonice interceptate ale directorului agenţiei vamale Vanio Tanov care au fost difuzate de presă provoacă suspiciuni la Bruxelles că Ministerul bulgar al Internelor nu este capabil să-şi protejeze secretele, susţine Iotova. În plus, înregistrările dezvăluie că autorităţile nu au încredere în persoana care conduce vămile, întrucât convorbirile acestei persoane sunt interceptate. O parte din înregistrări dezvăluie şi faptul că în timpul mandatului actualului guvern, corupţia şi contrabanda înfloresc, susţine Iotova, reprezentantă a partidului socialist, de opoziţie. În aceste condiţii, cum pot statele membre să fie sigure că emigranţii ilegali nu vor pătrunde în masă în Bulgaria, oferind mită oficialilor corupţi, a întrebat, retoric, europarlamentara. În opinia sa, scandalul înregistrărilor a avut un mare impact şi a dus la amânarea adoptării celor două rapoarte privind punerea în practică a sistemelor SIS/SIRENE şi privind securizarea frontierelor terestre de către grupul de lucru pentru evaluare Schengen (Sch-EVAL). Pe lângă acest fapt, spre deosebire de România, Bulgaria nici nu a făcut un lobby aşa cum trebuia, crede Iliana Iotova. Românii au fost foarte uniţi şi au reacţionat foarte ferm faţă de rezervele Franţei şi Germaniei în ceea ce priveşte aderarea lor la Schengen. În acelaşi timp, Guvernul bulgar a preferat să tacă, a declarat europarlamentara. Colegul ei din grupul Alianţei Progresive a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, Ivailo Kalfin, crede că, pentru moment, guvernele europene se abţin să recunoască oficial că există o problemă cu Bulgaria, din cauza corupţiei, dar că acest fapt este dovedit prin amânarea adoptării celor două rapoarte. Iliana Iotova adaugă că, dacă aderarea României şi Bulgariei la Schengen nu face parte din agenda Consiliului miniştrilor de Externe, programat pentru 24 şi 25 februarie, aceasta va însemna că aderarea este amânată pentru un timp nelimitat şi că, din cauza Bugariei, va aştepta şi România.

Rapoartele privind punerea în practică a sistemelor SIS/SIRENE în Bulgaria şi privind securizarea frontierelor terestre nu au fost adoptate de experţii din grupul de lucru pentru evaluare Schengen (Sch-EVAL), reuniţi vineri, la Bruxelles, ca urmare a faptului că partea bulgară a furnizat răspunsuri incomplete. În acelaşi timp, grupul a adoptat raportul privind punerea în practică a sistemelor SIS/SIRENE în România, ceea ce înseamnă că pregătirea este finalizată şi că ţara îndeplineşte cerinţele pentru a putea deveni stat membru Schengen. Bulgaria va fi nevoită însă să aştepte cel puţin până pe 14 februarie, când este următoarea şedinţă a grupului.

Grupul PPE din Parlamentul European a cerut Franţei şi Germaniei să oefere un semnal politic puternic României şi Bulgariei, privind perspectivele aderării rapide la Spaţiul Schengen. Vicepreşedintele grupul PPE din PE, germanul Manfred Weber, apreciază că ”obiectivul este de a le oferi celor două ţări asigurări pentru o perspectivă onestă şi explicită privind o aderare rapidă”, subliniind că progresele în materie de securitate rămân o condiţie prealabilă. ”Noi considerăm că este plauzibil ca cele două ţări să poată îndeplini condiţiile de aderare în cursul anului 2011, dacă accelerează eforturile”, precizează Manfred Weber.