PREA MULTĂ EMOȚIE STRICĂ Trecerea la euro este o treabă mult mai complicată decât denominarea leului, care, deşi a fost un proces de simplificare, a creat anxietăţi în rândul românilor. Tocmai de aceea, discuţiile pentru euro trebuie să fie mai complexe, iar oamenii - mai bine pregătiţi emoţional, consideră guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu. „Am văzut un sondaj la începutul lui 2005, înainte de trecerea la leul greu, cu întrebarea - Ce părere aveți despre denominare? Două treimi spuneau că este o măsură bună, iar o treime manifesta frică față de această... plonjare în necunoscut. Toate aceste anxietăţi și frici iraționale au însemnat un risc. Dar e o lecţie pe care trebuie s-o învăţăm: să luăm în calcul reacţia oamenilor!“, a spus ieri Isărescu. El a atras atenţia că cea mai mare eroare ar fi ca populaţia să creadă că adoptarea euro înseamnă doar o schimbare de monedă, o trecere de la bancnote de polimer înapoi la unele de hârtie, şi că doar se schimbă la un anumit curs, „c-o fi de 4,1, 4,2 sau 4,5 lei pe euro“. Guvernatorul a amintit că unul dintre motivele denominării a fost pregătirea monedei pentru trecerea la euro: „Înainte, 40.000 lei pentru un euro transmitea ideea că trecerea la euro nu se va putea face niciodată. Altfel sună o trecere de la 4 lei la 1 euro, nu-i așa?“.

E MAI BINE Isărescu a mai menţionat că în prezent, dincolo de necazurile aduse de criză, inflaţia a scăzut şi s-a consolidat la niveluri reduse, iar leul a dobândit valori normale, comparabile cu monedele din restul statelor europene. În plus, economisirile sunt predominant în lei, cu dobânzi mai bune decât la dolari, iar în ultima perioadă şi împrumuturile câștigă teren. „În urmă cu zece ani i-am urat leului greu să aibă parte de sănătate. Nu i-am spus să aibă viaţă scurtă, ci am găsit o formulare aşa de... trecere la euro. Acum înclin să spun să aibă şi viaţă mai lungă. Este, până la urmă, moneda noastră“, a conchis Isărescu.