PREŢ Foarte puţini sunt cei care ştiu cine este vinovat pentru preţul gigacaloriei practicat în municipiul Constanţa. Există chiar şi oameni politici care îşi dau cu părerea în necunoştinţă de cauză şi care aruncă vina preţului mare al gigacaloriei în spatele autorităţii locale. De fapt, Primăria şi Consiliul Local Constanţa sunt obligate să accepte preţul pentru o gigacalorie cerut de furnizorul de agent termic, CET (SC Electrocentrale Bucureşti SA – n.r.), preţ care este aprobat de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Vom încerca să lămurim problema preţului pentru o gigacalorie şi, totodată, să vă prezentăm cum o instituţie independentă încalcă legislaţia în vigoare, fără ca nimeni să ia atitudine. Vorbim despre ANRE, instituţia creată la solicitările exprese ale UE care, în ultima perioadă, a devenit un fel de stat în stat. În primul rând, constănţenii trebuie să ştie că nu la noi este preţul cel mai mare din ţară pentru o gigacalorie, aşa cum anumiţi coloraţi politic induc opiniei publice. Dacă la Constanţa preţul gigacaloriei este 358,84 lei, la Braşov este 380 de lei, la Bucureşti 353 de lei, iar la Arad 359 de lei. Dacă în restul oraşelor, primăriile au decis să subvenţioneze preţul gigacaloriei pentru toată lumea, inclusiv pentru agenţii economici, la Constanţa, primarul Radu Mazăre a considerat că este mai important să îi sprijine pe cei nevoiaşi. Conform grilei de ajutoare stabilită de Primăria Constanţa, mai mult de jumătate din populaţia oraşului beneficiază de ajutor de încălzire. În aceste condiţii, cei care latră a pagubă şi acuză faptul că avem cel mai mare preţ la gigacalorie ar trebui să se documenteze înainte să facă astfel de afirmaţii.

FACTURARE LA PREŢ UNIC Să vedem cum s-a ajuns la Constanţa la preţul de 358,84 lei pentru o gigacalorie. Înainte de toate, trebuie ştiut faptul că preţul are două componente: preţul cerut de CET, pentru producerea agentului termic, şi preţul cerut de RADET, pentru transportul până în locuinţele constănţenilor. În ceea ce priveşte RADET, preţul nu a mai fost majorat din 2011, municipalitatea considerând că populaţia trebuie sprijinită, având în vedere condiţiile de criză economică. Nu la fel au gândit şi cei de la CET care, fără să consulte autoritatea locală, au majorat preţul de câte ori au dorit. În aceste condiţii, cei de la CET solicitau majorarea, iar ANRE o aproba, chiar dacă, în multe cazuri, majorarea nu avea justificare economică. Aşa s-a întâmplat şi la începutul acestui an, când CET a făcut către ANRE o nouă solicitare de majorare a preţului, solicitare aprobată prin decizia nr. 260/29.01.2013. Conform legislaţiei în vigoare, mai exact Legii nr. 325/2006, privind serviciul public de alimentare cu energie termică, la art. 40, alin. 8 se spune: „Preţurile locale de furnizare a energiei termice sunt aceleaşi pentru utilizatorii de energie termică, în condiţii similare de furnizare”. Mai exact, atât RADET, cât şi CET sunt obligaţi de lege să furnizeze energia termică la acelaşi preţ. „Având în vedere prevederile legii, RADET este obligat să stabilească un preţ mediu ponderat”, a declarat directorul RADET, Ilie Rachieru. Dar cum se ajunge la acest preţ ponderat? La nivelul oraşului Constanţa există mai multe modalităţi de încălzire a locuinţelor. Există cei care sunt racordaţi la centralele de cvartal (mai multe blocuri racordate la aceeaşi centrală), care, în mod normal, ar trebui să plătească un anume preţ. Există agenţii economici care ar trebui să plătească cel mai mare preţ, există blocurile care au centrală proprie şi care ar trebui să plătească un alt preţ. Cum legea nu permite RADET să factureze diferit pe fiecare în parte, se ajunge la următoarea calculaţie: se adună toate valorile obţinute în urma calculelor realizate la preţurile iniţiale; suma totală se împarte la numărul total de gigacalorii consumat, indiferent de modalitatea de încălzire, rezultatul fiind preţul mediu ponderat al gigacaloriei cu care poate să factureze RADET. Cu alte cuvinte, populaţia şi Primăria suportă o parte din preţul gigacaloriei pentru agenţii economici care, aşa cum spuneam, are valoarea cea mai mare.

ANRE ÎNCALCĂ LEGEA Revenim la Decizia nr. 260/29.01.2013 a ANRE, prin care se aprobă majorarea preţului gigacaloriei produsă de CET. După cum se ştie, anul trecut, a fost liberalizat preţul la gaze, dar numai pentru agenţii economici, nu şi pentru populaţie. De aici avem şi preţul cel mai mare pentru o gigacalorie furnizată agenţilor economici. Preţul gazelor pentru populaţie nu a fost încă liberalizat, acest lucru urmând să se petreacă în cel mult doi ani. Pentru a încerca să evite eventuale acuze ce i s-ar putea aduce, ANRE, în Decizia nr. 260, stabileşte două tipuri de preţ: unul pentru agenţii economici şi unul pentru populaţie, încălcând astfel prevederile Legii nr. 325/2006. Cum CET este un agent economic, normal că va cumpăra combustibilul (gazul natural) la un preţ mult mai mare decât populaţia. Aici suntem într-o situaţie extrem de bizară. CET, care achiziţionează mii de metri cubi de gaz, plăteşte un preţ mult mai mare decât plătesc cei cu centrale de apartament, pentru care preţul gazului nu a fost liberalizat. Cu decizia în buzunar, CET Constanţa a început, de la 1.02.2013, să emită facturi către RADET la noul preţ aprobat de ANRE. Cum RADET nu poate factura separat pentru agenţii economici şi pentru populaţie, instituţia s-a văzut obligată să recalculeze din nou preţul mediu ponderat. În aceste condiţii, deşi creşterea de preţ cerută de CET este de aproximativ 10%, preţul mediu ponderat facturat de RADET a crescut cu doar 5%, diferenţa pe care ar fi trebuit să o plătească agenţii economici fiind acum suportată de populaţie. „Având în vedere că s-au încălcat prevederile legale în vigoare, am atacat în instanţă decizia ANRE. Nici până acum nu s-a dat un termen în acest proces. De asemenea, noi am considerat că majorarea solicitată de CET nu are nicio justificare, întrucât, în ultima perioadă, nu au existat creşteri de preţuri la combustibil. Chiar dacă ANRE a aprobat, din punctul nostru de vedere ilegal, două preţuri, noi nu putem factura diferenţiat. Există o decizie a Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) prin care se spune că este avizat acelaşi preţ local de facturare atât pentru agenţii economici, cât şi pentru populaţie. Încălcarea acestei decizii, dar şi a Legii nr. 325/2006 ne-ar putea aduce în situaţia suspendării licenţei de distribuţie a agentului termic”, a explicat Rachieru.

EXPLICAŢII Directorul RADET a precizat că bucuria celor care au acum centrale pe gaz va fi de scurtă durată. „Cei care acum văd debranşarea ca pe o soluţie a reducerii costurilor cu încălzirea ar trebui să se gândească de două ori. Viitorul, care nu este atât de îndepărtat, adică maximum trei ani, va însemna revenirea la termoficarea centralizată. Motivul este acela că preţul la gaz va creşte pentru populaţie. Liberalizarea preţului va conduce, în primul rând, la creşterea preţului pentru centralele de apartament. În primul rând, populaţia va trebui să plătească distribuţia de gaze, şi nu marii consumatori, care cumpără milioane de metri cubi de gaz. Acum, situaţia este exact invers. În prezent, marii consumatori cumpără en-detail, în timp ce populaţia cumpără cantităţi mult mai mici, dar en-gros. Când situaţia se va reglementa şi vom ajunge la normalitate, marii consumatori vor cumpăra en-gros şi populaţia en-detail. De asemenea, populaţia va trebui să plătească şi emisia de noxe, care va însemna, de asemenea, o creştere a costurilor. În prezent, la nivelul mai multor ţări din UE, există proiecte de reîntregire a sistemelor de termoficare, iar noi, în România, le distrugem”, a spus directorul RADET. Rachieru a adăugat că eforturile Primăriei Constanţa de a prelua CET, procedură care a fost deja demarată, vor conduce la o scădere a preţului gigacaloriei în sistemul centralizat. „Sfatul meu pentru cei care s-au debranşat sau care intenţionează să se debranşe este să lase în funcţiune instalaţiile RADET. În cazul în care aceste coloane vor fi scoase, nu mai există posibilitatea rebranşării. Este bine ca fiecare bloc să aibă o instalaţie comună funcţională, pentru că aşa au fost gândite”, a mai spus Rachieru.