Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat luni, pe Facebook, că i-a trimis preşedintelui Klaus Iohannis propunerea de numire a Adinei Florea în funcţia de procuror-şef DNA. Ea a primit aviz negativ din partea Secţiei pentru procurori a CSM.

"Astăzi am transmis către Președintele României următoarele propuneri de numire în funcții de conducere:

- Adina Florea - procuror-șef DNA
- Elena Georgiana Hosu - procuror-șef adjunct DIICOT

- Florena-Esther Sterschi - procuror-șef la Secția de resurse umane si documentare din cadrul PICCJ !", a scris Tudorel Toader, pe pagina sa de Facebook.

Secţia pentru Procurori a CSM a motivat, vineri, avizul negativ dat Adinei Florea pentru funcţia de procuror-şef DNA. Procurorii CSM susţin, referitor la declaraţia "Eu nu am fost niciodată un procuror independent, lucrez în Ministerul Public" făcută de Adina Florea în cadrul interviului, că se remarcă existenţa unei confuzii evidente referitoare la noţiunea de independenţă, "împrejurare de neconceput într­-un astfel de cadru". În ceea ce priveşte aptitudinile manageriale necesare funcţiei pentru care Adina Florea candidează, procurorii CSM au remarcat, cu ocazia interviului, o rezistenţă scăzută la stres, o capacitate de analiză şi de sinteză redusă, precum şi anumite sincope în raportarea sa la anumite valori, precum onestitatea şi imparţialitatea.

Adina Florea a fost propusă la şef la DNA de către Tudorel Toader în data de 6 septembrie. O zi mai târziu, Procurorul general Augustin Lazăr anunţa că se fac verificări la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, de unde provine şi Adina Florea, existând suspiciuni că de acolo a apărut în spaţiul public protocolul secret din 2016. În data de 27 septembrie a fost programată audierea în faţa CSM a Adinei Florea, dar aceasta a fost amânată tocmai pentru a fi finalizată cercetarea disciplinară cerută de procurorul general. Audierea a fost reluată pe 8 octombrie şi ulterior a venit şi avizul negativ.

Preşedintele Klaus Iohannis poate respinge o singură dată propunerea, fiind nevoit să motiveze de ce, potrivit prevederilor în vigoare.

Articolul 54, alineatul 1, din Legea 303/2004 modificată privind statutul procurorilor şi judecătorilor, care a fost publicată luni, 15 octombrie, în Monitorul Oficial, prevede că "procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată".

Alineatul 3 prevede că "Preşedintele României poate refuza, motivat, o singură dată, numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alineatul 1, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului".

Guvernul a adoptat, luni, ordonanţa de urgenţă pentru modificarea legilor justiţiei care prevede că vechimea celor care candidează la conducerea Parchetului General, DNA şi DIICOT trebuie să fie de 15 ani. La ora transmiterii ştirii, OUG nu a fost încă publicată în Monitorul Oficial.