CE ȘI DE CE 4,599 lei/euro - adică este 4,6 unități, dar nu este, în plină presiune din partea piețelor financiare. Deja sunt 24 de zile consecutive în care leul a dansat cu euro în micuțul interval 4,5900 - 4,600 unități. Pe de altă parte, indicatorul Robor la trei luni, pe baza căruia sunt calculate dobânzile variabile ale creditelor în lei, a explodat, de la 0,8% în ianuarie la 1,25% miercuri și 1,46% joi. Ce se întâmplă? Trecând peste jocurile macro și pregătirile în avans pentru ședința de politică monetară de marți, cel mai probabil putem da vina pe stat. Azi se anunță o măsură fiscală de impact, mâine e modificată complet, poimâine se amână cu șase luni, iar răspoimâine se renunță la ea. Drept urmare, jucătorii din piață devin (și mai) prudenți. Bancherii-și retrag, ușor-ușor, lichiditățile din piață și așteaptă să vadă cât de tare se agravează foamea de bani a autorităților, puse-n fața unui 2018 problematic, în care finanțarea deficitului va fi scumpă rău de tot. Trecând peste asta, ce-nseamnă un Robor la trei luni aproape dublu față de ianuarie? Pe scurt - rate mai mari la creditele în lei (cu Prima Casă în centrul atenției). Desigur, plățile lunare nu se vor DUBLA, mai ales că ratele sunt actualizate trimestrial).

CÂT DE GRAV E? Și BNR îndeamnă la calm, spunând că evoluția Robor ține de nivelul de lichiditate din piața bancară, indicatorul aflându-se, în prezent, într-o perioadă de reașezare. „Doar ce s-a încheiat o perioadă cu dobânzi reduse la nivel istoric. Era de așteptat ca această creștere să înceapă. Trebuie spus, totuși, că în 2014 și 2015, dacă luăm ca reper septembrie, Robor la trei luni era mai mare decât acum, ca să nu mai vorbim de 2012 și 2013, când atingea 4 - 5,8% pe an. Sigur că, față de acum câteva luni, se vor aduna câțiva lei în plus la plata ratei, dar, pentru creditele acordate înainte de 2015, ratele sunt în continuare sub nivelul inițial“, a declarat joi purtătorul de cuvânt al băncii centrale, Dan Suciu.