IMPOZIT PE ECONOMII Summit-ul UE dedicat în principal combaterii evaziunii fiscale a început, ieri, cu presiuni asupra Austriei şi Luxemburgului, ultimele bastioane de rezistenţă privind anularea secretului bancar. Premierii celor două ţări au reamintit că sunt favorabili renunţării la secretul bancar cu condiţia lansării negocierilor cu state terţe, inclusiv cu Elveţia, care le face concurenţă neloială. Miza summit-ului este de altfel convingerea Austriei şi Luxemburgului să accepte un acord privind schimbul automat de informaţii până la sfârşitul anului. Prevederile sunt incluse deja într-o lege europeană datând din 2003, dar cele două state beneficiază de derogări. În contextul în care, în Austria, urmează să aibă loc alegeri generale în septembrie, principalele două partide austriece din coaliţia aflată la guvernare, social-democraţii cancelarului Werner Faymann şi conservatorii ministrului de Finanţe Maria Fekter, nu au ajuns încă la un acord în privinţa susţinerii directivei. La rândul său, micuţul şi bogatul Luxemburg a anunţat că va participa la schimbul automat de informaţii din 2015, deşi săptămâna trecută susţinea poziţia Austriei. Ducatul şi-a modificat poziţia şi în relaţia cu SUA, angajându-se să schimbe informaţii privind conturile deţinute de cetăţeni americani sau rezidenţi din 2015.

Liderii UE vor solicita Comisiei Europene (CE) să înceapă negocierile cu ţările terţe în vederea extinderii cooperării în materie de taxare. În acest sens, Consiliul ECOFIN a mandatat CE pentru a iniţia negocieri cu ţările terţe privind schimbul automat de date cu Elveţia, Andorra, Liechtenstein, Monaco şi San Marino. Dar UE tot trebuie să îşi intensifice eforturile pentru a ajunge la un acord asupra Directivei privind impozitarea veniturilor din economii.

MAI PRESUS DE INTERESUL NAŢIONAL Summit-ul ar urma să răspundă şi unui triplu obiectiv în domeniul energiei: să garanteze preţuri accesibile pentru consumatori, să reducă importurile şi să asigure o producţie internă continuă. Facturile pentru electricitate au devenit de luni de zile unul dintre cele mai importante puncte ale dezbaterii privind opţiunile energetice ale UE. „Europa riscă să devină singurul continent din lume care depinde de energia importată. În 2035, dependenţa noastră va fi mai mare de 80% şi acest lucru va avea consecinţe pentru competitivitatea firmelor noastre”, a avertizat preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy. UE plăteşte în fiecare zi o factură de un miliard de euro pentru importurile sale de petrol.

Statelor europene li se cere să treacă peste interesele lor naţionale, adesea contradictorii, pentru a mobiliza investiţiile considerabile necesare dezvoltării surselor proprii de energie, construcţiei de noi capacităţi de producţie şi dezvoltării de interconexiuni pentru a asigura livrarea gazului şi a electricităţii. Se estimează că va fi nevoie de 1.000 de miliarde de euro pentru investiţii până în 2020. Nu s-a ajuns însă la un acord în acest sens, dificil în special pentru statele intrate în recesiune, constrânse să realizeze economii bugetare drastice pentru a reduce gradul de îndatorare şi de a ţine sub control deficitul public. Acordul privind bugetul european pentru 2014-2020 s-a realizat cu preţul reducerilor din propunerea Comisiei Europene pentru co-finanţarea proiectelor de infrastructură, Mecanismul Conectarea Europei fiind unul dintre programele cele mai afectate de diminuări ale alocărilor.