Aditivii care duc la creşterea nivelului hiperactivităţii se află pe lista pozitivă a UE şi sînt folosiţi şi în industria alimentară din România, după cum a declarat directorul Institutului de Cercetări Alimentare, Gheorghe Mencinicopschi. “Este vorba despre tartrazină (E 102), ponceau 4R (E 124), galben auriu (E110) sau roşu alura (E 129). Spre exemplu, unul dintre ei - tartrazina (E102) - este întîlnit în toate sucurile, începînd cu cele carbogazoase şi pînă la cele necarbonatate\", a explicat Gheorghe Mencinicopschi. Aceşti aditivi sînt utilizaţi şi în industria farmaceutică. \"Noi încă mai folosim aceşti aditivi în colorarea medicamentelor pentru copii. Franţa a interzis utilizarea în industria farmaceutică a coloranţilor care conţin astfel de aditivi\", a adăugat directorul Institutului. Pornind de la exemplul Franţei, Gheorghe Mencinicopschi a mai arătat că, deşi aceşti aditivi sînt incluşi de UE pe lista pozitivă, orice stat membru are dreptul de a introduce în legislaţia proprie reglementări mai restrictive în legătură cu aditivii din categoria E-urilor. În ceea ce priveşte instituţiile în atribuţiile cărora intră reglementarea regimului utilizării aditivilor alimentari, directorul Institutului de Cercetări Alimentare a precizat că eventualele modificări legislative privind interzicerea acestor aditivi în industria alimentară ar putea fi operate de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), în colaborare cu organismul similar de la nivelul Uniunii Europene - Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA). \"În cazul aditivilor utilizaţi în producerea medicamentelor, Ministerul Sănătăţii este cel care trebuie să ia o eventuală decizie în acest sens\", a adăugat Mencinicopschi. Riscurile pe care le prezintă consumul de produse care conţin astfel de aditivi vizează creşterea nivelului hiperactivităţii. \"Consumul de produse care conţin aditivii aceştia se repercutează, în primul rînd, la nivel comportamental. Este vorba despre acei copii care nu se pot integra social şi pe care îi recunoaştem, de obicei, prin faptul că nu se pot concentra, nu pot să stea într-un singur loc mai mult timp, nu pot asculta o poveste, nu pot să citească etc\", a explicat Mencinicopschi. Alte efecte negative pe care le prezintă aceşti aditivi vizează tulburări de memorie, de vedere, incapacitatea de a învăţa etc. Mai mult, potrivit directorului Institutului de Cercetări Alimentare, aditivii din categoria E-urilor afectează consumatorul şi ulterior depăşirii vîrstei copilăriei: \"Studiile anterioare arată că efectele consumului de produse care conţin aditivi din categoria E-urilor nu se opresc în copilărie, ci se manifestă şi în adolescenţă şi chiar la maturitate\". În Marea Britanie se desfăşoară o amplă campanie ce îşi propune interzicerea folosirii aditivilor atît în alimente, cît şi în medicamentele pentru copii. Potrivit cotidianului, cercetătorii de la Universitatea din Southampton au descoperit o creştere a nivelului de hiperactivitate în cazul acelor copii cărora li s-au administrat cocktailuri de aditivi alimentari prezenţi în mod obişnuit în produsele alimentare ce conţineau coloranţi precum tartrazina (E102), ponceau 4R (E124), galben auriu (E110), azorubina (E122), quinolina (E104) şi roşu alura (E129).