La sfîrşitul ultimei sesiuni parlamentare, toţi deputaţii şi senatorii de Constanţa au înaintat către Parlament o iniţiativă legislativă privind schimbarea numelui oraşului Basarabi cu vechea denumire a localităţii, Murfatlar. Murfatlar este numele turcesc al localităţii şi numele sub care a fost atestat pentru prima dată în documente istorice oraşul, însemnînd în traducere „om bun”. În 1922, numele localităţii a fost schimbat de autorităţile române în Basarabi, deşi neamul Basarabilor nu avusese terenuri în zonă, aşa cum a avut familia Kogălniceanu. Numele de Basarabi a fost păstrat pînă în 1965, cînd s-a revenit la numele Murfatlar, pentru ca, după doar 10 ani, în 1975, localitatea să fie redenumită Basarabi. În tot acest timp însă, Staţiunea de cercetări viticole, înfiinţată în 1905, şi-a păstrat numele original, Murfatlar. Primarul oraşului, Nicolae Crivineanu, a declarat că sînt două căi pentru schimbarea numelui localităţii în Murfatlar: fie organizarea unui referendum prin care locuitorii oraşului să se exprime în favoarea adoptării noului nume al localităţii, fie iniţierea unui proiect legislativ de către parlamentarii judeţului.

Pentru a scuti cheltuielile implicate de organizarea unui referendum, reprezentanţii autorităţii locale au comandat un sondaj de opinie care a relevat faptul că populaţia oraşului doreşte ca numele de Basarabi să fie înlocuit cu Murfatlar. După acest pas, conducerea Primăriei a apelat la parlamentarii de Constanţa, care, indiferent de culoarea politică, au achiesat ideii de lansare a iniţiativei legislative pentru schimbarea numelui oraşului. Conform declaraţiei edilului şef din Basarabi, proiectul urmează a fi discutat în primele şedinţe ale viitoarei sesiuni parlamentare. „E o chestie de brand şi de popularitate. Dacă de Basarabi nu au auzit foarte multe persoane, Murfatlar-ul este cunoscut de toată populaţia oraşului. Nu îmi asum paternitatea ideii de schimbare a numelui oraşului, aceasta aparţinîndu-le predecesorilor mei. Dacă localitatea se va numi Murfatlar, vom fi mult mai cunoscuţi la nivel naţional şi chiar internaţional, fapt care ne va ajuta în atragerea de fonduri pentru dezvoltare”, a declarat Nicolae Crivineanu. El a arătat că staţia de cercetări viticole este atît o binecuvîntare cît şi un coşmar pentru localitate: ”Nu mai avem niciun metru de teren de dat, pentru că via mărgineşte oraşul şi nu ne dă posibilitatea să ne extindem urbanistic. Măcar să beneficiem de brandul pe care îl avem la îndemînă”.