Știți vorba aceea: „Trei cu mapa, doi cu sapa“? Ei bine, această zicală se potrivește de minune administrației publice din România, unde avem de aproape de opt ori mai mulți funcționari cu statut special, demnitari și înalți funcționari decât bugetari cu funcție de execuție. Potrivit unui studiu, prezentat de Mediafax, administrația românească este XXL, însă numai pe hârtie. În fapt, din cei 1.183.608 bugetari, doar 13% au funcții publice de execuție, adică puțin peste o sută de mii asigură efectiv serviciul public. Restul dau ordine. Statistica mai arată că în România avem 4.361 de autorități și instituții publice, numai 9% din bugetari au studii în administrație publică, restul sunt economiști - 27%, absolvenți de studii tehnice - 23% și juriști - 18%. Mai mult, bugetarii de la noi au depășit și vârsta maturității biologice, dar și profesionale: 39,24% au vârste între 40 și 50 de ani, 29,31% - între 50 și 60 de ani, 5,56% - peste 60 de ani, 22,40% au vârste între 30 și 40 de ani și numai 3,49% au sub 30 de ani. În funcție de nivelul de profesionalizare, funcționarii publici de execuție sunt: consilieri superiori - 59,10%, consilieri principali - 22,52%, asistenți - 14,17% și debutanți - 4,21%. În concluzie, din totalul de funcții publice, în clasa I de salarizare sunt 11.513 funcționari, 1.763 - clasa a II-a și 27.577 din clasa a III-a. În București se află cei mai mulți funcționari de execuție: peste 5.000.

TREI MILIOANE DE SALARIAȚI ȚIN ÎN SPATE 19 MILIOANE DE CETĂȚENI

Statistica arată că în România sunt peste opt milioane de persoane apte de muncă, de vârstă activă, din care doar puțin peste patru milioane muncesc legal. Din aceștia, aproape 1,2 milioane sunt bugetari. Asta înseamnă că trei milioane de salariați din sistemul privat țin în spate circa 19 milioane de persoane: bugetari, pensionari, pauperi (lipsiți de mijloace de existență) buni de muncă și șomeri, asistați social și copii. Se remarcă, de asemenea, și o tendință de scădere a numărului cetățenilor români și, implicit, și al salariaților - cu circa 2% mai puțini în 2014 față de 2000. Cu toate acestea, numărul bugetarilor s-a menținut constant în jurul valorii de 1,2 milioane. Față de țările dezvoltate din Europa, România stă prost la capitolul număr de funcționari la mia de locuitori, dar asta numai dacă am calcula în funcție de numărul de funcții publice gestionate de Agenția Națională a Funcționarilor Publici, funcționari de execuție care asigură efectiv serviciul public. Astfel, România are aproximativ 80 - 90 de bugetari la o mie de locuitori, mult față de țări mai dezvoltate precum Germania, care are 69, Italia și Spania - câte 61, Belgia - 82 și chiar și față de Ungaria, care are tot 82 de bugetari la o mie de locuitori. În ceea ce privește salarizarea, venitul unui angajat la stat în Occident începe de la 2.000 de euro. La noi, cei mai mulți au salariul minim pe economie. În schimb, salariile demnitarilor, înalților funcționari, aleșilor locali, funcționarilor cu statut special pot ajunge și la 3.000 de euro. În total, în România, bugetarii consumă anual circa 50 miliarde de lei din buget, ceea ce înseamnă între 7 și 9% din PIB, situându-ne astfel la nivelul Cehiei și al Slovaciei. Țări precum Danemarca, Grecia, Cipru, Marea Britanie ne devansează cu alocări bugetare din PIB pentru bugetari de câte 17%, 12%, 14%, respectiv 10%. Așa se face că, în țara noastră, premierul are un salariu de peste 6.000 de lei, mai mic decât al unui funcționar cu statut special din MAI sau MAE sau al unui inspector de integritate de la ANI, dar de trei ori mai mare decât al unui funcționar executiv.