După trecerea clasei a IX-a la învăţământul obligatoriu, liceele mai slab cotate din întreaga ţară s-au confruntat cu un val de candidaţi care au fost declaraţi admişi deşi media de admitere era de 3 sau 4 (fiind obligatoriu, nu puteai refuza înscrierea lor). În condiţiile în care fostul ministru al Educaţiei, Daniel Funeriu, a introdus şi finanţarea unităţilor de învăţământ în funcţie de numărul de elevi, este de la sine înţeles că dacă i-ar fi lăsat repetenţi pe toţi cei care meritau, directorii s-ar fi trezit că nu mai primesc niciun ban de la bugetul de stat şi nu mai au cu ce să întreţină şcoala pentru a asigura educaţia copiilor care voiau să înveţe. Şi rezultatele politicii deficitare duse de Funeriu nu au întârziat să apară: în ultimii ani, procentul promovaţilor la Bac este din ce în ce mai mic. „Avem copii care intră la liceu, pentru că avem clasa a IX-a obligatorie, cu medii sub 5 şi atunci de ce ne mirăm că acest copil nu reuşeşte să termine liceul sau nu reuşeşte să susţină examenul de bacalaureat? Eu cred că învăţământul profesional şi tehnic poate să înceapă foarte bine de la clasa a IX-a şi că acest copil trebuie să aibă posibilitatea să înveţe o meserie”, a declarat actualul ministru al Educaţiei, Remus Pricopie. El a precizat că alegerea traseului potrivit pentru nivelul de pregătire al fiecărui copil (liceu sau şcoală profesională) reprezintă un prim pas în asigurarea unei promovabilităţi mai mari la examenul de bacalaureat. În plus, el a precizat că nu exclude varianta potrivit căreia pentru admiterea la liceu să fie nevoie de o anumită medie, iar cei care se situează sub limita admisă să se poată îndrepta către filiera de formare profesională. „Dacă nu introduci această măsură îi chinui şi pe copii şi pe profesori, iar rezultatele nu au cum să fie bune”, a mai spus ministrul.