România poate adopta moneda europeană în 2014, însă procesul va depinde de continuarea reformelor economice şi restructurarea economiei, iar următorii trei ani vor fi esenţiali din acest punct de vedere, potrivit estimărilor Băncii Comerciale Române (BCR). Macro-analistul BCR Dumitru Dulgheru este de părere că inflaţia în creştere şi dezechilibrul extern considerabil sînt numai episoade temporare şi consideră că adoptarea monedei europene unice în 2014 este posibilă. Potrivit tratatului de la Maastricht, inflaţia statelor care doresc să adopte euro nu trebuie să depăşească cu mai mult de 1,5% media ratelor inflaţiei din cele mai perfomante trei state membre, iar deficitul bugetar trebuie să reprezinte maximum 3% din PIB. De asemenea, datoria publică se poate plasa la maximum 60% din PIB, iar cu doi ani înainte de aderarea la zona euro, statele candidate trebuie să adere la ERM II, demonstrînd astfel stabilitatea monedei naţionale prin menţinerea variaţiei acesteia în cadrul unei marje de 15% faţă de o paritate stabilită în raport cu euro. Reamintim că mai mulţi analişti economici sînt sceptici şi nu cred că anul 2014 va fi anul adoptării euro de către România, dacă inflaţia nu scade la un nivel susutenabil în acest an şi în 2009. Analiştii atrag atenţia că pieţele financiare trebuie să îşi recîştige încrederea în moneda românească, permiţînd astfel intrarea fără probleme în 2011 în ERM II, pas premergător adoptării euro. Potrivit raportului de convergenţă al CE, care evaluează gradul în care noile state membre ale UE sînt pregătite să adopte moneda europeană, România nu îndeplineşte, deocamdată, criteriile legate de stabilitatea preţurilor, cursul de schimb şi condiţiile legate de convergenţa ratelor de schimb pe termen lung. Pe de altă parte însă, România are performanţe bune la capitolul poziţie bugetară, care include atît deficitul bugetar, cît şi datoria publică.