România nu poate adopta euro cât timp agricultura reprezintă 6 - 7% din PIB şi utilizează 25 - 30% din forţa de muncă, spune economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR). „O ţară ca România nu poate avea o politică aşa, ca Elveţia, să se dezvolte singură. S-a dovedit că economiile mici, fără prea multe resurse, nu pot acţiona ca un jucător independent. Nu avem poziţia economică şi geografică a Elveţiei sau Norvegiei, deci nu putem să trăim singuri într-un mediu globalizat”, explică Lazea. În opinia sa, este dificil de menţinut 2015 ca termen de aderare la euro, pentru că ar fi nevoie să îndeplinim cumulativ trei condiţii dificile, printre care intrarea în mecanismul ratelor de schimb (ERM II, antecamera euro - n.r.) în ianuarie 2013: „Iau în considerare în primul rând PIB-ul pe cap de locuitor, unde mai avem mult de lucrat, pentru că suntem la 49% din media UE. Când a adoptat euro, Estonia avea cel mai mic PIB pe cap de locuitor, de 66% din media comunitară. După mine, este procentul minim pentru a adopta cu succes euro”.