Aproape 600 de legi au fost adoptate tacit din 2004 încoace. Cu alte cuvinte, aceste acte normative nu au fost dezbătute și votate de parlamentarii din prima cameră sesizată, responsabilitatea analizării proiectelor legislative revenind forului decizional. În timp ce românii îi acuză pe parlamentari de indolență pentru că au permis să se ajungă la o asemenea situație, aleșii neamului se apără, spunând că birocrația este de vină. Tot ei afirmă că Legislativul ar trebui reformat. Totuși, nu au mișcat niciun deget pentru a schimba lucrurile.

Din 2004 încoace, adoptarea tacită a legilor a devenit un obicei care a permis, de multe ori, intrarea în vigoare a unor acte normative absurde, inutile ori contradictorii. Până acum, aproape 600 de legi au fost adoptate tacit în prima cameră sesizată a Parlamentului, Senat sau Camera Deputaților, după caz. Cum a fost posibil acest lucru? Simplu! Conform Constituției din 2003, o lege, care nu este dezbătută și votată timp de 45 de zile în camera parlamentară în care a fost depusă (prima cameră sesizată - Senat sau Camera Deputaților, după caz), este adoptată tacit. Practic, responsabilitatea dezbaterii și votării revine parlamentarilor din camera decizională. Teoretic, această prevedere este menită să simplifice lucrurile și să reducă din procedurile birocratice. Practic, însă, parlamentarii și-au făcut un obicei din a lăsa proiectele să fie adoptate tacit. Așa se face că, din 2004 încoace, aproape 600 de legi au trecut de prima cameră sesizată fără ca vreun parlamentar să se fi uitat pe ele. Redacția „Telegraf” a atras atenția asupra acestui lucru în materialul „Viața în Parlament: jumătate de normă, venit întreg”, publicat în ediția tipărită din 21 aprilie. Dat fiind faptul că aceste legi adoptate tacit ne influențează direct viața, am cerut explicații privitoare la acest subiect de la aleșii constănțeni.

BIROCRAȚIA, BAT-O VINA!

În general, parlamentarii de Constanța pe care i-am contactat spun că birocrația este cauza principală pentru care s-a ajuns în această situație. „Este anormal ca atâtea legi să treacă tacit, dar trebuie înțeles faptul că parlamentarul nu deține controlul absolut asupra situației. Este un întreg sistem birocratic cu care nu ai cum să te lupți. În plus, nu trebuie neglijat faptul că foarte mulți angajați din aparatul administrativ acționează în baza unor interese”, a spus senatorul UNPR Marian Vasiliev, care a recunoscut că unele inițiative au fost adoptate tacit. Nici deputatul PNL Gheorghe Dragomir nu este de acord cu acest obicei și consideră că Parlamentul trebuie reformat. „Nu e corect și cred că unele atribuții ale Legislativului ar trebui schimbate. Prin practica adoptării tacite se pasează responsabilitatea de la o cameră la alta”, a declarat Dragomir. De aceeași părere este și colegul său de Cameră din PSD Mircea Dobre: „Sunt multe de explicat în această privință. Birocrația e mare, iar undeva în procesul legislativ cred că se produce un scurtcircuit. Totuși, cred că e o chestiune politică. Sunt multe legi sensibile, iar unii se feresc de responsabilitate”.

PROSTIE SAU REA VOINȚĂ?

La rândul său, deputatul PSD Florin Gheorghe este mult mai tranșant în această privință. „În mod normal, toate actele normative trebuie dezbătute cu atenție și votate în cunoștință de cauză. De obicei, legile care ar pica la vot sunt lăsate să treacă tacit. Ori e prostie, ori e rea voință”, a declarat deputatul. Nici senatorul ALDE Mircea Banias nu este de acord cu această practică, dar spune că Senatul nu mai permite ca actele normative să fie adoptate fără dezbatere. „Noi, senatorii, am încercat, în ultimul an, să nu mai lăsăm proiectele să fie adoptate fără să le analizăm, pentru că nu este normal așa ceva”, a explicat Banias. Din spusele parlamentarilor, un lucru este sigur: niciunui ales nu îi convine hărmălaia birocratică ce a dus la adoptarea tacită a aproape 600 de legi în ultimii 13 ani. Cu toate acestea, nimeni nu a făcut nimic pentru a schimba situația. Altminteri, nu am fi discutat acum despre această problemă.

Citește și:

Viața în Parlament: jumătate de normă, venit întreg