Cetăţenii români stabiliţi în străinătate ar putea adopta copii din România. Reprezentanţii Oficiului Român pentru Adopţii (ORA) au supus, ieri, dezbaterii publice proiectul de act normativ de modificare a Legii privind regimul juridic al adopţiei. Iniţiatorii proiectului de lege au prevăzut că, în cadrul procedurii adopţiei internaţionale, au prioritate persoanele cu domiciliul sau reşedinţa obişnuită în străinătate care sunt rude până la gradul IV inclusiv cu copilul. Pe baza hotărârii judecătoreşti irevocabile de încuviinţare a adopţiei, ORA va elibera un certificat care să ateste că adopţia este conformă cu normele Convenţiei de la Haga. De asemenea, ORA va solicita realizarea monitorizării postadopţie şi transmiterea de rapoarte trimestriale autorităţii centrale competente sau organizaţiei acreditate şi autorizate din statul primitor, timp de doi ani de zile. „În cazul adopţiei internaţionale a copilului cu domiciliul în România de către o persoană sau familie cu domiciliul în străinătate, Oficiul are obligaţia să urmărească evoluţia acestuia şi a relaţiilor lui cu părintele sau părinţii săi adoptivi cel puţin doi ani după încuviinţarea adopţiei, prin intermediul autorităţii centrale competente sau al organizaţiei acreditate ori autorizate din statul de domiciliu al părinţilor adoptivi\", potrivit proiectului de lege.

• AMENZI DE 3.500 LEI • Proiectul mai prevede că instanţele judecătoreşti pot declara un copil adoptabil fără să existe consimţământul părinţilor naturali sau al tutorelui, dacă aceştia refuză abuziv să facă acest lucru deşi ar fi în interesul superior al copilului. Prevederea nu este, însă, nouă aceasta existând şi în actuala formă a Legii adopţiilor. Din păcate, responsabilitatea pe care această prevedere a pus-o pe umerii judecătorilor se pare că este prea mare, puţine instanţe alegând să treacă peste consimţământul părinţilor, chiar dacă aceştia acţionează abuziv. Potrivit proiectului, familiile adoptive pot cere instanţei, la încuviinţarea adopţiei, schimbarea prenumelui copilului adoptat, „pentru motive temeinice\", fiind necesar şi consimţământul minorului dacă acesta a împlinit 12 ani. În cazul declarării nulităţii adopţiei, părinţii naturali ai copilului redobândesc drepturile şi îndatoririle părinteşti, cu excepţia cazului când instanţa hotărăşte că este în interesul superior al copilului să instituie tutela sau o altă măsură de protecţie a copilului, în condiţiile legii. De asemenea, minorul adoptat redobândeşte, în această situaţie, numele de familie şi, după caz, prenumele avut înainte de încuviinţarea adopţiei. În acelaşi proiect, este prevăzut că adoptatorul sau unul dintre soţii adoptatori pot opta pentru un concediu de acomodare de trei luni. De asemenea, aceştia pot beneficia şi de o indemnizaţie lunară de 800 lei sau de reducerea cu o pătrime a duratei de muncă, cu menţinerea veniturilor salariale, suportate integral din fondul de salarii al angajatorului. Proiectul de lege îi include şi pe angajaţii din sistem care doresc să adopte. Salariaţii direcţiilor generale de asistenţă socială, dar şi persoanele care doresc să adopte un copil ar putea fi amendaţi cu sume cuprinse între 1.000 şi 3.500 de lei, dacă încalcă legislaţia.