Preşedintele Delegaţiei PE pentru relaţiile cu Ucraina, europarlamentarul Adrian Severin: “Ucraina doreşte ca, prin noul tratat, să-şi deschidă drumul către calitatea de membru al UE, iar Rusia este interesată să încheie un parteneriat strategic cu UE. În acest context, trebuie să vedem cum înţeleg cele două părţi să-şi soluţioneze disputa fără a implica partenerul UE.”

Disputa dintre Rusia şi Ucraina care a dus la întreruperea furnizărilor de gaze ruseşti către Europa este una politică, şi nu comercială, aşa cum, în mod eronat, a fost definită de actuala preşedinţie cehă a UE, a declarat, ieri, europarlamentarul Adrian Severin, care va coprezida astăzi o şedinţă a Comisiei de afaceri externe (AFET) a Parlamentului European (PE), în cursul căreia vor fi audiaţi şefii companiilor Gazprom şi Naftogaz. „Ce poate să facă PE este să definească problema corect, deoarece preşedinţia cehă a UE a definit-o incorect: a spus că este o dispută cu caracter comercial. Or noi, PE, spunem că este o problemă politică. Dacă defineşti problema greşit şi apelezi la un instrument inadecvat, nu ai cum să soluţionezi problema”, a afirmat fostul ministru român de externe Adrian Severin, preşedinte al Delegaţiei PE pentru relaţiile cu Ucraina. În opinia lui Severin, negocierile dintre partea rusă şi cea ucraineană nici nu ar trebui să se poarte la nivel de miniştri ai energiei, ci la nivel de miniştri de externe. Totuşi, a spus el, ar fi greşit să se explice întreaga dispută prin încercarea Rusiei de a pedepsi Ucraina pentru că a luat partea Georgiei în conflictul ruso-georgian din Osetia de Sud din vara anului trecut. “Lucrurile sînt mult mai complicate. Şi nu este vorba numai de poziţia Rusiei. Nu trebuie uitat că şi Ucraina are în acest an alegeri prezidenţiale”, a declarat Adrian Severin, făcînd trimitere la conflictul deschis dintre preşedintele ucrainean, Viktor Iuşcenko, şi premierul Iulia Timoşenko, care se vor înfrunta probabil în scrutinul programat pentru sfîrşitul acestui an. Europarlamentarul a explicat că, în cadrul audierii de joi, din AFET, preşedintele companiei ruse Gazprom, Alexei Miller, şi preşedintele sau vicepreşedintele companiei ucrainene a gazului Naftogaz, îşi vor expune propriile puncte de vedere asupra actualei crize, pentru a se putea încerca apoi conturarea unor soluţii pe termen scurt de ieşire din criză. “Pînă acum, noi primeam informaţii fragmentate, de la fiecare dintre părţile implicate. Prin această audiere, dorim, în primul rînd, să aflăm, în prezenţa ambelor părţi, puncte de vedere care să conveargă spre definirea în mod clar a unei probleme unice. În al doilea rînd, avem ocazia să cunoaştem modul în care văd cele două părţi ieşirea din criză, pe termen scurt. Iar, în al treilea rînd, va trebui să includem problema respectivă în contextul relaţiilor dintre UE şi Rusia, respectiv dintre UE şi Ucraina”, a spus Severin, reamintind că, atît Rusia, cît şi Ucraina, au încheiate sau în curs de negociere tratate “extrem de importante” pentru ele. “Ucraina doreşte ca, prin noul tratat, să-şi deschidă drumul către calitatea de membru al UE, iar Rusia este interesată să încheie un parteneriat strategic cu UE. În acest context, trebuie să vedem cum înţeleg cele două părţi să-şi soluţioneze disputa fără a implica partenerul UE,, a subliniat Severin. Liderul social-democraţilor români din PE a spus că, în urma audierii de joi, AFET nu va încerca să găsească un vinovat pentru situaţia actuală şi nici să-l pedepsească. “Singura noastră motivaţie este obligaţia faţă de cetăţeni, şi anume aceea de a face ca cetăţenii să aibă gaze în casă şi să poată să treacă fără probleme prin această criză”, a spus el. În opinia sa, demersul PE este ceva la care unele state membre ale UE, precum România, „nici nu pot visa să-l facă”. “Noi facem astăzi un prim pas. Alţii nu fac nimic. De observat că nici România nu face nimic, dar nu pentru că nu vrea, ci pentru că nu poate. Şi aceasta pentru că, prin poziţia adoptată anterior, s-a pus în situaţia de a nu putea face nimic”, a apreciat Severin. El a insistat asupra necesităţii ca UE să dea un răspuns coordonat, dar s-a arătat dezamăgit de prestaţia de pînă acum, în această criză, a Comisiei Europene şi a preşedinţiei cehe. Adrian Severin a subliniat că tocmai astfel de crize arată cît de mare nevoie are UE de o conducere puternică şi de o preşedinţie stabilă, “aptă să facă faţă unei astfel de situaţii”, pentru a nu se afla “la discreţia unei preşedinţii pe termen scurt, desemnată în baza principiului rotaţiei automate, fără a se ţine seama de calităţile sale”.